Notre-Dame de Paris, prin ochii unui mare artist român

Catedrala-simbol a Franței și a patrimoniului mondial, care a fost cuprinsă de flăcări ieri, se regăsește în lucrările multor pictori români impresionați de arhitectura și spiritualitatea ei.

De pildă, Iosif Iser a ilustrat măreţia monumentului gotic în lucrarea „Peisaj cu Catedrala Notre-Dame”, aflată la Muzeul Colecțiilor de Artă din București.

Institutul Cultural Român este alături de poporul francez care suferă în aceste momente văzând ”inima Parisului” aproape distrusă.

“Tulburător și dramatic ceea ce se întâmplă acum cu unul dintre cele mai importante monumente ale lumii. Incredibil și nedrept să vedem Catedrala Notre-Dame în flăcări, să realizăm că vor fi generații ce nu vor putea niciodată să o vadă așa cum am știut-o”, a fost mesajul transmis de președintele ICR, Liliana Țuroiu.

Notre-Dame de Paris, catedrala cu peste 850 de ani de istorie

Catedrala Notre-Dame de Paris, monument înscris în patrimoniul mondial UNESCO, a fost construită între secolele al XII-lea şi al XIV-lea în “inima Parisului”. Reprezintă “simbol al păcii” şi „toată istoria şi cultura Franţei”.

Între obiectele de patrimoniu care pot fi admirate în interior se află “coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare şi o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris. Totodată, cea mai veche statuie din Catedrală este Fecioara, aşezată deasupra postalului Saint-Anne, în dreapta faţadei, cu fiul pe genunchi. O capodoperă a artei romane, datând de la mijlocul secolului al XII-lea, care aparţine vechii catedrale.

Când naosul a fost finalizat la sfârşitul secolului al XII-lea, Notre-Dame de Paris a devenit edificiul creştin cel mai mare al lumii occidentale. Restul a fost terminat în prima parte a secolului al XIII-lea, până la construirea altor catedrale precum cele din Chartres şi Reims. Simbolizează bogăţia şi puterea capitalei lui Philippe Auguste. 21 de hectare de stejari au fost folosiţi pentru a realiza una dintre cele mai importante şarpante din secolul XIII, supranumită „pădurea”. Fiecare grindă prvine de la un arbore diferit, 1.300 de stejari au fost tăiaţi, unii datând din secolul IX.

În timpul Revoluţiei franceze, Notre-Dame a fost devastată: comorile i-au fost jefuite, statuile distruse şi turla în formă de săgeată prăbuşită. Odată cu faimosul roman al lui Victor Hugo “Notre-Dame de Paris”, în 1831, va fi redescoperit patrimoniul francez şi va fi demarat proiectul unei mari restaurări.

Imaginile impresionante cu turla în formă de săgeată a Catedralei prăbuşindu-se în foc, luni seară, în timpul incendiului devastator care a cuprins monumentul, au rănit inimile parizienilor şi au emoţionat o lume întreagă. Turla, care avea 93 de metri, a fost construită din 500 de tone de lemn şi 250 de tone de plumb. Ea a fost reconstruită de Viollet-le-Duc în secolul al XIX-lea. Era în curs de restaurare.

Monumentul în stil gotic, sediu al Arhiepiscopiei Parisului, se află în Île de la Cité, în centrul Parisului. Intrarea în catedrală se face prin trei porţi bogat ornamentate. Faţada dantelată prezintă două turnuri patrulatere de câte 69 de metri fiecare.

Interiorul, impozant, copleşitor, se înalţă pe trei rânduri de coloane: 130 de metri lungime, 45 metri lăţime şi 35 de metri înălţime. Până la 10.000 de persoane încap în interior. Statui, picturi şi obiecte de cult fac parte din patrimoniul monumentului. Este vizitat anul de 13 milioane de oameni.

Anul 1163 este reţinut drept momentul în care a fost pusă prima piatră a catedralei, în prezenţa Papei Alexandre III. Construcția a început pe locul unui lăcaș de cult dedicat sfântului diacon Ștefan şi a durat până în 1345.

În 1831, Victor Hugo a publicat romanul său “Notre-Dame de Paris” care va fi un mare succes. În 1844, guvernul regelui Louis-Philippe 1 decide restaurarea Catedralei din Paris şi construirea unei sacristii.

Cele două Războaie nu au afectat monumentul. Din 1990 până în 1992, marea orgă, devenită în secolul XX cea mai cunoscută din lume, va face obiectul unei restaurări ample. De notat este şi ampla campanie de curăţare a faţadei occidentale, care va dura mai mult de 10 ani şi care, graţie restauratorilor de la Monuments Historiques şi a tehnicienilor, a permis ca din anul 2000 această bijuterie arhitecturală medieval să poată fi admirată în toată spledoarea sa.