- Etichete Livreparis icr
Volumul „Un Cioran
inédit, pourquoi intrigue-t-il?”, de Mara Magda Maftei, apărut la editura
Fauve, 2018, a fost prezentat duminică, de la ora 12.00, la standul României
J120 de la Salonul Cărţii Paris. De asemenea, o discuţie amplă despre avangarda
românească a fost purtată de scriitorul Petre Răileanu, care şi-a prezentat şi“Les
Avant-Gardes. La Charette et le Cheval-vapeur”, iar finalul zilei de duminică a
fost consacrat dezbaterilor despre perioada de dinainte şi de după momentul
decembrie 1989. Pe baza textelor româneşti
nepublicate în franceză şi o analiză riguroasă a operei sale, Mara Magda Maftei
s-a apropiat în primul rând de imaginea lui Cioran, de primirea cărţilor sale
de către generaţia sa, comentariile despre propriile lui scrieri, primirea de
către critică a operei sale în România înainte de 1989, precum şi de atacurile
pe care le-a suferit în Occident din partea idolilor săi mai vechi.
Autoarea a vorbit despre alegerile ideologice greşite ale lui Cioran, despre cum a devenit filosoful un specialist în problema morţii, despre simpatia pentru Garda de Fier prin Nae Ionescu. Dimensiunea politică, misticismul, experienţa personală, moartea, suicidul, absurdul, solitudinea, eşecul - atâtea axe de reflecţie pe care Mara Magda Maftei le abordează înainte de a clarifica relaţia dintre Cioran şi Dumnezeu. Căci, dincolo de simpla constatare a ateismului său, de unde provine lipsa credinţei, el fiind născut într-o familie foarte religioasă, care se complace într-o suferinţă legitimă, determinată de contextul istoric, dar şi o suferinţă interioară, bolnăvicioasă, organică.Un eseu care conturează un Cioran inedit, prin aspectele necunoscute de publicul francez provenind din trecutul său revoluţionar, prieteniile sale şi ţara sa de origine.
Prezentarea a fost urmată de discuţii pe marginea volumelor „Les annees romantique”, de Gabriela Adameşteanu şi „L’empreinte du papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature”, de Marina Anca. „Les annees romantiques”, de Gabriela Adameşteanu, cartea tradusă în franceză la editura Non Lieu, a fost prezentată în faţa unui public constituit din scriitori. Memoriile jurnalistei şi romancierei, ale cărei scrieri jurnalistice elaborate după sfârşitul dictaturii lui Ceauşescu seamănă cu o lucrare literară în sine, sunt o frescă socială. „Acei ani au avut culoarea speranţei”, a spus autoarea. „Am vrut să public „Anii romantici” din două motive: că este un demers care are sens și că trebuie să fie cumpărat de toţi studenţii la Jurnalism, de cei care vor să se dedice meseriei, fiind un discurs al metodei. Gabriela Adameşteanu este un profesor, ea caută, pune întrebări, se îndoieşte”, a explicat editorul cărţiiJéromeCarrasou.
Marina Anca:Vreau să povestesc francezilor cât de frumoasă este România
„L’empreinte du papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature”, de Marina Anca, apărută la editura L”Harmattan, a fost de asemenea lansată la Salon.De origine română, Marina Anca trăieşte din anii 1980 la Paris, unde a studiat Comerţul internaţional şi Dreptul. După ce a lucrat timp de 25 de ani în modă şi publicitate, s-a îndreptat către literatură şi fotografie. De la Liceul Sarcelles, la casa de modă Yves Saint Laurent, Marina Anca ne face să trecem, cu o serioasă amprentă de maliţiozitate, printr-o jumătate de secol de istorie. Ne vorbeşte despre ea, dar, în realitate, ne vorbeşte despre noi, despre Franţa, despre România, despre Europa şi despre America. “Amprenta fluturelui” retrasează cei 35 de ani ai mei în Franţa, dar şi toate schimbările sociologice pe care eu le-am trăit din 1984 până în 2018”, a declarat autoarea, care şi-a numit astfel cartea pentru că „lasă o amprentă”. Marina Anca îşi caracterizează scrierea drept una „foarte optimistă”: „Vreau să povestesc francezilor cât de frumoasă este România”.
De la ora 15.00, a avut loc dezbaterea “Art & Histoire”, în jurul volumului “Les Avant-Gardes. La Charette et le Cheval-vapeur” (Avangarda în România. Căruța și calul-putere),scris de Petre Răileanu. Apariţia şi dezvoltarea avangardei în Europa nu rezultă din fenomenele imitative, ci dintr-un fel de „contagiune spontană”. Înainte de apariţia suprarealismului, fenomen francez, existau numeroase centre de ale avangardei de început, între care cel de la Bucureşti era printre cele mai active. Lucrarea lui Petre Răileanu trasează o panoramă completă a avangardei în România, prezentându-i succesiv pe precursori de la sfârşitul secolului al XIX-lea (Macedonski, Urmuz), mesagerii (Tzara, Janco, Fondane, Brauner...), revistele, manifestele şi toţi protagoniştii. Se termină cu istoria grupului suprarealist român (1941-1947).Imaginea abundentă nu se limitează la producţii literare şi vizuale, la tipografie şi grafică; ea arată influenţa mişcărilor inovatoare asupra mediului înconjurător urban modern: arhitectură, decor interior, creaţie de obiect, mobilier.
„Este important pentru noi să oferim ilustraţii în această carte. Mare parte dintre ele sunt preluate din publicaţii de avangardă din anii 1920-30. În avangardă nu putem separa imaginea de text”, a explicat Petre Răileanu.
De la ora 16.30, la standul României a avut loc dezbaterea „D’Ouest en Est, D’Est en Ouest” la care au vorbit Adriana Babeţi, E.S. Adrian Cioroianu şi Robert Şerban.
Viața dinainte și după ‘89
Ziua s-a încheiat cu dezbaterea „30 de ani după decembrie 1989 - trecut versus viitor”, la care au fost prezente scriitoarele Gabriela Adameşteanu şi Magda Cârneci, alături de Jean-Yves Potel şi Nicolas Cavaillès. „Revoluţia din decembrie 1989 reprezintă istoria României contemporane, este deja o perioadă puternică care ne-a marcat definitiv existenţa. Am trăit două vieţi diferite, viaţa de dinainte şi de după acest moment important. A fost un moment atât de important încât a devenit într-un anumit fel mistic. Este o mitologie care se face şi se reface. Se află la început, dar în acelaşi timp are deja multe cărţi, atitudini şi filme. Suntem într-un proces de decorticare a acestui fenomen”, a punctat Magda Cârneci. „Fiecare are propria istorie de atunci care este importantă. Am strâns medicamente pentru a trimite la Timişoara”, a povestit scriitoarea Gabriela Adameşteanu.
Livre Paris 2019 se încheie luni, 18 martie.
Participarea României la Livre Paris se identifică de 11 ani cu ICR şi este un prilej de a oferi publicului francez și românilor din Franța noutățile editoriale românești, prezentări de carte, dezbateri.
Livre Paris celebrează bogăţia şi diversitatea patrimoniului literar european, precum şi rolul scriitorilor şi gânditorilor în construcţia unei Europe deschise. Ediţia 2019 face excepţie de la tradiţia salonului de a avea în fiecare an o ţară invitată de onoare, pentru a celebra în premieră un continent: Europa.
Salon du Livre, care anul acesta va avea loc la Porte de Versailles, a fost creat în 1981, iar din 2016 a devenit Livre Paris, dedicat profesioniştilor din domeniul editorial: agenţi literari, editori, tipografi, producători de carte electronică, distribuitori şi vânzători de carte din Franța şi din circa 100 de ţări, care însumează 1.200 de expozanți şi 35.000 de autori, dar și publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în media franceză și având anul acesta 180.000 de vizitatori.
Institutul Cultural Român (ICR), autoritate administrativă autonomă, potrivit Legii 356/2003, inițiază, organizează și dezvoltă capacități asociative, de mobilizare și convergență în jurul unor proiecte culturale de interes național. Activitatea ICR antrenează și include, sub diferite forme, personalități de prestigiu (…), instituționalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acțiuni și de evenimente în spiritul european al comunicării culturale. ICR are ca scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate.
