- 10 February 2020
- Etichete IRCCR Veneția Pictura Icr Felicia ionescu
Expoziția de pictură „Înaripatele cântătoare” / „Alites – Uccelli canori” a artistei Felicia Ionescu se deschide luni, 10 februarie 2020, ora 17.30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Correr / Campo Santa Fosca / Cannaregio 2214 / Veneția). De mai mulți ani, Felicia Ionescu, membră a Uniunii Artiștilor Plastici( U.A.P.), licențiată în pictură, cadru didactic, din 2002, la Universitatea Națională de Arte din București, abordează problematici legate de simbolismul liric al imaginilor.
Ciclul pe care îl prezintă în expoziție este rezultatul parcurgerii critice a experienței figurative pluriseculare a pictorilor și graficienilor de pe diferite meridiane și aparținând unor diverse culturi plastice în domeniul fascinant al mesajului vizual transmis de reprezentarea zborului păsărilor.
Îndrăgostiți de frumusețea acestora și vocalizele lor, numeroși artiști au încercat să alcătuiască metafore vizuale, prin care imaginile înaripatelor să sugereze mesaje primite dintr-o lume mirifică a purității, blândeții și libertății mișcării în spații infinite și misterioase. Unele reprezentări din compozițiile dnei Felicia Ionescu au afinități cu interpretările lumii văzduhului din memorabilele stampe din secolele XVIII-XIX ale maeștrilor pictori-graficieni japonezi, din a căror experiență s-au inspirat, în secolul al XX-lea, importanți pictori moderni europeni.
Păsările Feliciei Ionescu sunt o variantă originală a metaforelor din pictura artiștilor ce au încercat muzicalizarea imaginii zborului în libertate într-un spațiu prietenos, înnobilat de avântul ritmic, majestuos al aripilor. În antica Romă exista, încă înainte de întemeierea Republicii, figura carismatică a „augurilor”, ființe umane în măsură a intra în sintonie cu lumea înconjurătoare, capabile să înțeleagă ce se poate face în acea lume, fără ca alte conștiințe prezente în jur să se opună intenției lor de a face. Ideea pictoriței ar fi, deci, aceea de a-l identifica pe spectator cu acel „augur” antic, apt să interpreteze sunetele și zborurile păsărilor, în care se puteau întrezări desfășurări evenimențiale favorabile sau nefavorabile pentru individ sau colectivitate.Cântăreții din flaut însoțeau cu melodii „lectura” destinului efectuată de auguri în timpul ceremoniei divinatorii.
Subiectul iconografic al „păsării prevestitoare”, în sintonie cu inteligența umană, este prezent, de altfel, în toate culturile figurative europene. Numeroși pictori s-au concentrat asupra imaginii unor înaripate ce au o simbologie proprie în imaginarul popular. Celebră în plan universal a devenit imaginea porumbelului, realizată de Picasso: ea este deja un simbol universal al păcii. În cultura figurativă română recentă, excepționale imagini ale porumbelului alb, încadrat în contexte vizuale diferite, ce au îndemnat la o diversificare a sensurilor simbolice percepute de spectator, au fost realizate de Mihu Vulcănescu (1937-1994), artist al cărui talent a fost prețuit mult în Italia, țară în care s-a și stins.
Conceptul expoziției Feliciei Ionescu ține cont de experiențe artistice validate de istoria culturii și preia, în mod creator, simbolistica păsării benefice. Porumbeii artistei devin personaje misterioase ale călătoriei într-un spațiu perceput precum prietenos în principal prin prezența păsării în imensitățile tainice ale văzduhului. Compozițiile artistei au rafinamentul picturilor peisagistice chineze din timpul dinastiei Quing, emană liniște, îndeamnă la fraternizarea cu aripile rătăcite în imensitatea peisajului celest. Sunt un imn al libertății în spațiu, al certitudinilor vieții.
Felicia Ionescu (n. 1979) are, în pofida vârstei tinere, o experiență artistică foarte bogată și o experiență culturală pe măsură. Între 2003 și 2019, a participat la numeroase expoziții artistice de grup, în țară și străinătate (Germania, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Serbia etc.). În Italia a expus, în 2007, la Torino. În România, a avut mai multe expoziții personale între 2002 și 2019: dintre acestea le menționăm pe cel de la Centrul Artelor Vizuale din București, din 2011 („Rota Fortuna”) și de la Muzeul Țăranului Român, în 2016 („Fragil”, expoziție de pictură și desen).
