În cadrul expoziţiei on-line «Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII / Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Le terre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque–Settecento», responsabil de proiect: Cristian Luca, au fost expuse pe pagina Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia trei hărţi din secolul al XVIII-lea, realizări ale şcolii cartografice germane:
1. Johann Andreas Pfeffel (1674–1748) după Johann van der Bruggen (1695–1740), Valachia, f. l. [Viena?], f. a. [1739–1748], gravură, hârtie colorată manual în epocă, 24,5x33,5 cm, Colecţia Bernard Pavel Moll (1687–1780) a Bibliotecii Regionale a Moraviei din Brno (Republica Cehă);
2. Johann Andreas Pfeffel (1674–1748) după Johann van der Bruggen (1695–1740), Moldavia, f. l. [Viena?], f. a. [1739–1748], gravură, hârtie colorată manual în epocă, 25x33 cm, Colecţia Bernard Pavel Moll (1687–1780) a Bibliotecii Regionale a Moraviei din Brno (Republica Cehă);
3. Johann Andreas Pfeffel (1674–1748) după Johann van der Bruggen (1695–1740), Transylvania, f. l. [Viena?], f. a. [1739–1748], gravură, hârtie colorată manual în epocă, 24,5x33 cm, Colecţia Bernard Pavel Moll (1687–1780) a Bibliotecii Regionale a Moraviei din Brno (Republica Cehă).
Sunt hărţile celor trei Principate, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, incluse de cartograful Johann van der Bruggen (1695–1740) în atlasele «Parvus Atlas qui continent duas partes quatum prima pars refert Regnum Hungariae in XIII tabula» şi «Tabulae XI. Repraesentantes Regnum Hungariae, cum adiecentibus Provinciis suis», publicate la Viena în 1737–1739. Gravorul Johann Andreas Pfeffel (1674–1748), care a executat lucrări pentru van der Bruggen la Augsburg, a reprodus întocmai matriţele originale, asumându-şi hărţile şi publicându-le cu text în limba latină. Hărţi decorative de dimensiuni reduse, fără acurateţe geografică, dar destul de atent elaborate, astfel încât erorile privind delimitarea teritoriului, dispunerea toponimelor şi hidronimelor sunt mai puţin grave şi supărătoare decât cele din hărţile lui Matthäus Seutter (1678–1757) sau Tobias Conrad Lotter (1717–1777), cele trei reprezentări ale Principatelor sunt opere de artă prin calitatea gravurii, cartuşul elaborat, scenele alegorice executate cu măiestre artistică, dar şi prin coloritul deopotrivă sobru şi distins. Aceste hărţi au contribuit la «popularizarea» unei imagini relativ exotice a spaţiului românesc, un areal aflat la confluenţa dintre Orientul şi Occidentul continentului european.
