Artiști români la expoziția „24! Fragen an die konkrete Gegenwart”, cu sprijinul ICR Berlin

11 March 2024
Etichete ICR Institutul Cultural Roman ICR Berlin 24! Fragen an die konkrete Gegenwart MiK Würzburg MKK Ingolstadt

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin susține participarea artiștilor Virginia Toma, Cătălin Pîslaru și Vladiana Ghiulvessi la expoziția intitulată „24! Fragen an die Konkrete Gegenwart” / „24 de întrebări adresate prezentului concretˮ, care se va desfășura în perioada martie-septembrie 2024, prin cooperarea a două importante instituții muzeale germane. Muzeul pentru Artă Concretă din Ingolstadt (Museum für Konkrete Kunst – MKK) și Museum im Kulturspeicher din Wurzburg (MiK) vor fi gazdele unei expoziții de grup dedicate aniversării a 100 de ani de la nașterea (neoficială) a conceputului de „artă concretă”. Termenul a fost formulat de către artistul, arhitectul și teoreticianul olandez Theo van Doesburg (1883-1931), care susținea faptul că „nimic nu este mai concret și mai real decât o linie, o culoare, o suprafață”. Vernisajele vor avea loc astfel: MKK Ingolstadt, vineri, 22 martie 2024, ora 19.00, și MiK Würzburg, sâmbătă, 23 martie 2024, ora 18.30.

Având printre cele mai importante colecții de artă concretă și constructivistă din Europa, cele două muzee au invitat în total 24 de artiști internaționali – 12 la muzeul din Ingolstadt și 12 la Würzburg – pentru a celebra vitalitatea și diversitatea acestui stil în arta contemporană. Două dintre artistele selectate au naționalitate română – Virginia Toma și Vladiana Ghiulvessi – iar al treilea din Republica Moldova, Cătălin Pîslaru.

Toți artiștii selectați de către curatorii expoziției duble sunt născuți în anii 1980 și sunt asociați cu această mișcare artistică în diferite măsuri, explorându-se astfel impactul continuu al ideii de „concret” în contemporaneitate. Printre întrebările adresate în cadrul evenimentului se numără: cum au fost artiștii influențați de începuturile artei concrete în propriile lor lucrări artistice? Sunt principiile artei concrete, care se bazează în mare măsură pe exactitatea designului și pe principiile geometrice, încă relevante? Ce noi forme de expresie creează artiștii și ce efect are acest lucru asupra percepției noastre?

Obiectivul expoziției „24!” este să se examineaze modul în care acest termen de „artă concretă” încă mai are puterea de a inspira și emoționa prin lucrări care variază de la picturi și instalații până la sculpturi digitale interactive (realitate augmentată, AR).

Concomitent cu deschiderea expoziției se va lansa și catalogul ce acompaniază proiectul, publicat în germană și engleză de către Deutscher Kunstverlag (DKV), cu o prezentare istorică a începuturilor „artei concrete” și interviuri cu texte individuale despre artiștii incluși în expoziție.

Vladiana Ghiulvessi (1994, Baia Mare) este licențiată în Etnologie la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și are un masterat, specializarea Pictură, de la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca (2021). Locuiește și lucrează în Baia Mare. Picturile Vladianei Ghiulvessi sunt construite pe coregrafia vie a formelor și culorilor. Tramele lor intime, exprimate pe suprafețe mari, descriu mișcări și stări de spirit care evocă o practică analitică. În gramatica sa vizuală, corporalitatea formelor este întotdeauna legată de sensibilitatea culorilor. Astfel, corpul de imagini produs de Ghiulvessi permite întruchiparea unui alfabet condensat explorat în diverse configurații picturale. Cu toate acestea, ceea ce intrigă privitorul este tensiunea produsă de asimetria formelor, de geometria lor fluidă și de atributul psihologic al culorilor. Intersecțiile vizuale ce apar în lucrările sale sugerează montaje radiante ce se transformă în mod constant, într-o aparentă mișcare aleatorie, stimulând cunoașterea noastră senzorială. Ca atare, lucrările artistei se dezvoltă în serii, o imagine fiind reînnoită de alta, o narațiune fiind continuată de alta. Lucrările ei au făcut parte din expoziții de grup precum: „I Despise All Movement that Displaces Line”, curatori Radu Comșa și Horațiu Lipot, Conector, Cluj-Napoca (2023) sau „What matters to us (today)”, curatoare de Alina Serban, Jecza Gallery, Timișoara (2022). În 2024 artista urmează să aibă prima sa expoziție personală la Galeria Jecza.

Virginia Toma a absolvit în 2007 Universitatea Națională de Arte din București și este activă pe scena de artă națională și internațională prin participarea la expoziții și proiecte culturale, precum și prin co-fondarea și organizarea de proiecte de artă contemporană în cadrul spațiului independent Cabinet 44 (Atelierele Malmaison). În practica sa curentă, artista testează dintr-o perspectivă teoretică noțiuni abstracte și rigori matematice, transpunându-le în limbaj vizual. Procesul de lucru presupune dezvoltarea unor logici de gândire reflectate în structuri de calcul, care preced procesul artistic și determină rezultatul vizual. Lucrările sale au fost incluse în expoziții precum: "Subjective Geometries" - Sector 1 Gallery, Bucureşti (2022); “Ceea ce contează pentru noi (astăzi)” - Jecza Gallery, Timişoara (2022); "Cabinet Case #2 - Virginia Toma: Pasaje-adevăr” - solo show - Cabinet 44, Bucureşti (2022); Cabinet 44 / Drawers - NEW NOW art space, Frankfurt, Germania (2021); "Arta și Orașul 1974 - 2021"- MARe/Muzeul de Artă Recentă, Bucureşti (2021); "Virginia" - duo show - Atelier Am Eck, Düsseldorf, Germania (2019); "Geometrii Post-Sistem în arta românească de acum"- MARe/Muzeul de Artă Recentă, Bucureşti (2019).

Cătălin Pîslaru s-a născut la Chișinău și trăiește la Dusseldorf. A absolvit în 2018 Academia de Arte Frumoase de la München cu titlul de Meisterschüler la clasa prof. Jean-Marc Bustamante – Florian Pumhösl. Cercetarea sa artistică se bazează pe două etape conceptuale: în prima fază, artistul se apropie de un obiect dintr-o perspectivă foarte analitică, încercând să înțeleagă natura sa materială și regulile după care este construit. Obiectele spre care se îndreaptă au un anumit farmec arhitectural - hibrizi între mobilier, obiecte funcționale și obiecte de design. În această etapă analitică, se angajează să înțeleagă aspectele formale care compun identitatea obiectului. În cea de-a doua fază a demersului său, artistul adoptă o abordare mai intuitivă bazată pe practică, în care își integrează abilitățile picturale de a construi compoziții în structurile date ale obiectelor găsite. Desenând sau pictând peste ele, acesta creează ready-made-uri cu o alterare artistică ce înstrăinează obiectul de identitatea sa anterioară. Cătălin Pîslaru a participat în numeroase expoziții solo și de grup la instituții și târguri de artă din România și din străinătate, printre care enumerăm: All work and no play makes Jack a dull boy- Gaep, Bucharest (2023); Spark Art Fair, Vienna cu Jecza Gallery (2022); miart,Milan, duo cu Josephine Baker cu Nir Altman Gallery (2022); Art Cologne,cu with Nir Altman (2022); ‘On/Off the Grid’, Jecza Gallery, Timișoara (2022); ‘David and Billy’, Nir Altman, Munich (2021); ‘Die Große’, NRW Forum Düsseldorf (2021); Artissima, Torino, duo cu Susi Gelb, cu with Nir Altman Gallery (2021); ‘Premeditated Flight of an Innocent Bird’,Nir Altman Gallery, Munich (2019); Jahresgaben, Kunstverein Munich (2019); ‘Sinopa’, Schierke Seinecke Gallery, Frankfurt (2021); ‘Drawing Wow’, BCMA, Berlin (2021); ‘Die ersten Jahre der Professionalität 38’, Galerie der Künstler (BBK), Munich (2021) etc.

Muzeul de Artă Concretă Ingolstadt / Museum für Konkrete Kunst Ingolstadt a fost deschis în 1992 ca primul și, până în prezent, singurul muzeu din Germania dedicat exclusiv artei concrete. Bazele sale au fost puse de colecția scriitorului și fondatorului Poeziei Concrete, Eugen Gomringer (*1925). Muzeul conține lucrări importante semnate de numeroși reprezentanți ai artei concrete, precum Josef Albers, Max Bill și Verena Loewensberg. În ultimii 30 de ani, colecția muzeului a fost extinsă în mod continuu și a fost adăugat un accent pe design. În prezent, muzeul prezintă expoziții temporare dedicate propriilor sale colecții în dialog cu noi poziții de pe scena artelor contemporane. Procedând astfel, MKK împinge uneori limitele artei concrete.

Situat într-un grânar istoric, Museum im Kulturspeicher Würzburg cuprinde colecții de artă de primă clasă din secolele XIX, XX și XXI, traversând perioada romantică, Biedermeier, impresionistă și expresionistă, și până la piese de artă digitală. Printre ele se numără colecția Peter C. Ruppert, una dintre cele mai importante colecții de Arta concretă europeană, ce include lucrări din 23 de țări europene din 1945 până în prezent.