57 de fotografii într-o galerie foto dedicată românilor din nordul Bucovinei

O galerie foto dedicată românilor din nordul Bucovinei (regiunea Cernăuți, Ucraina) este prezentată de Institutul Cultural Român, prin Compartimentul Comunități, începând de joi, 26 noiembrie, pe pagina de Facebook a Compartimentului. 

Principatul Moldovei a cuprins încă de la formarea sa și teritoriul cunoscut astăzi sub denumirea de Bucovina, acesta fiind partea sa de nord-vest, ce era împărțită în două ținuturi: Ținutul Cernăuților și Ținutul Sucevei. În ianuarie 1775, Imperiul Habsburgic a anexat o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut ulterior sub denumirea de Bucovina.

Ziua Bucovinei este sărbătorită în fiecare an, la 28 noiembrie, începând din 2015 deoarece la 15/28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei a adoptat moţiunea privind „Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Actul unirii Bucovinei cu România a fost consfinţit de regele Ferdinand I prin decretul din 18/31 decembrie 1918, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice au intrat în Guvernul României. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii.

La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat sub președinția lui Iancu Flondor lucrările Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional Român, 13 delegaţi ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor. Congresul a votat în unanimitate, cu sprijinul majorității reprezentanților germani și polonezi, unirea cu România. Comunitatea evreiească, foarte numeroasă în Bucovina, va adera la actul Unirii, în decembrie. S-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.

Moţiunea prezentată de preşedintele Congresului, Iancu Flondor, s-a constituit într-o hotărâtă declaraţie de unire, subliniind caracterul românesc al Bucovinei şi asuprirea naţională din 144 de ani de stăpânire străină. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hotărât: „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Atât reprezentantul polonezilor, Stanislaus Kwiatkowski cât şi cel al germanilor, Alois Lebouton s-au pronunţat în favoarea unirii.

Unirea Bucovinei cu Ţara a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. În primăvara aceluiaşi an, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, întrunit în şedinţă festivă, vota unirea Basarabiei cu România.

Scopul expoziției este de a ne aminti cu ocazia Zilei Unirii Bucovinei cu România de comunitatea românească din nordul Bucovinei care se află astăzi în afara granițelor țării din cauza anexării de către URSS la 28 iunie 1940 printr-un ultimatum adresat statului român în urma pactului Ribbentrop-Molotov (1939) a părții de nord a provinciei istorice Bucovinei, a Basarabiei și Ținutului Herța. 

După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia.

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, întregul teritoriu al regiunii Cernăuți a devenit parte componentă a Ucrainei independente.

În prezent românii din Bucovina de nord au nevoie de sprijinul statului român pentru a-și afirma identitatea culturală și lingvistică în cadrul Ucrainei.

Sursa fotografiilor din cadrul expoziției:

– Vasile Bâcu, redactor-şef al „Gazetei de Herţa”, profesor universitar,președinte – Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (Ucraina)

– Marin Gherman,președinte-fondator și coordonator de proiecte –Centrul Media BucPress - asociație a jurnaliștilor români din Ucraina

Fotografiile vor fi selectate din arhiva Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” și din arhiva Centrului Media BucPress.