În urmă cu o sută de ani, într-o zi limpede din septembrie 1913, unul dintre cei mai talentaţi ingineri europeni ai generaţiei sale, ce îşi câştigase celebritatea în mediul fascinant şi extrem de competitiv al aviaţiei de pionierat, se prăbuşea lângă Câmpina, nu departe de Carpaţii pe care încerca să-i treacă în zbor, la bordul unui aparat conceput şi construit de el însuşi. Moartea lui Aurel Vlaicu, la numai 31 de ani, după o fulgerătoare carieră care făcuse din fiul de ţărani transilvăneni, graţie geniului tehnic, tenacităţii şi curajului său nebunesc, o personalitate internaţională şi un idol al românilor de pe fiecare versant al Carpaţilor, a fost considerată cea mai mare tragedie naţională a începutului de secol.
Prieten al marilor scriitori ai epocii, care vedeau în el un artist la fel ca ei, iubit deopotrivă în cercurile aristocratice şi de oamenii obişnuiţi, Vlaicu proiectează, dincolo de figura sa austeră şi tragică, consumată exclusiv de pasiunea pentru inginerie şi aviaţie, imaginea unui pionier al vitezei şi tehnologiei, de tipul semizeilor futurişti, şi un erou naţional, care trebuia să confirme, mai ales pentru cei ce nu le recunoşteau ca atare, calităţile admirabile ale compatrioţilor săi.
La exact 100 de ani de la moartea sa, Institutul Cultural Român din Londra îl omagiază pe marele inginer şi aviator prin intermediul mai multor evenimente, propunându-şi să prezinte publicului londonez un portret viu, intim şi realist al lui Aurel Vlaicu, văzut ca un erou tragic, întrupare a hybrisului tehnologic al secolului al XX-lea, ce alimentează extraordinare revoluţii tehnice şi tehnologice, dar şi a aspiraţiilor naţionalismului liberal, împlinite în România Mare câţiva ani mai târziu, după Primul Război Mondial.
În holul central al Institutului din 1 Belgrave Square, va fi deschisă marţi, 24 septembrie, o expoziţie ce prezintă, la scară mai redusă, o machetă a aparatului Vlaicu II, precum şi costumul de zbor şi casca purtate de marele aviator în ultimul său zbor. Povestea vieţii şi contribuţiile tehnice ale lui Aurel Vlaicu vor putea fi urmărite pe câteva panouri imprimate cu fotografii şi text, realizate în stilul graficii futuriste de către graficiana Zoe Olaru. Cu ocazia vernisajului expoziţiei, în deschiderea căreia vor lua cuvântul ambasadorul României în Marea Britanie, ES dr. Ion Jinga, şi Dorian Branea, directorul ICR Londra, va fi lansată monografia bilingvă Vlaicu, al cărei autor principal, Dan Antoniu, va fi invitat să vorbească despre legăturile lui Vlaicu cu Marea Britanie. Seara se va încheia cu prezentarea filmului biografic Aurel Vlaicu (1977), în regia lui Mircea Drăgan. Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii octombrie.
Proiectul este curatoriat de ICR Londra şi este realizat cu sprijinul consultantului știinţific - ing. Dan Antoniu, Muzeului Sportului Bucureşti, Ministerului Tineretului și Sportului și Muzeului Civilizaţiei Dacice și Romane Deva.
