JOÃO PAULO Esteves da Silva este unul dintre cei mai creativi pianişti de pe scena jazzului actual. Versatilitatea sa muzicală atinge vaste domenii stilistice, manifestând o predilecţie pentru elementul liric, neoromantic, fără excluderea unor aventuroase incursiuni în spaţiul improvizaţiei libere. Pe lângă apreciabila sa activitate concertistică şi discografică (aceasta din urmă concretizată în numeroase albume de succes), João Paulo este şi un sensibil poet. În anii 1999-2000, scriitorul şi jazzologul român Virgil Mihaiu a beneficiat de o bursă din partea Institutului Camões, graţie căreia a conceput volumul în limba engleză Jazz Connections in Portugal. În perioada documentării pentru acea carte, Mihaiu a aflat de la João Paulo despre admiraţia pe care acesta i-o purta marelui pianist român DINU LIPATTI. Născut la 19 martie 1917 în Bucureşti şi dispărut în mod tragic la etatea de doar 33 de ani, Lipatti rămâne unul dintre cei mai influenţi maeştri ai claviaturii din secolul 20. Fin al lui George Enescu, el a studiat la Paris sub îndrumarea lui Alfred Cortot şi a Nadiei Boulanger (împreună cu care a înregistrat aranjamente pentru patru mâini ale Liebeslieder Walzer-urilor lui Brahms), avându-i ca profesori şi pe Paul Dukas (compoziţie) şi Charles Munch (dirijat). În puţinii ani pe care i i-a îngăduit soarta înainte de a fi răpus de leucemie (la Geneva, în 2 decembrie 1950), Dinu Lipatti s'a impus nu doar ca un instrumentist de rară integritate şi rafinament, ci şi ca veritabil model de sensibilitate pianistică. Interpretările sale conferite compoziţiilor lui Mozart şi Chopin rămân exemplare, dar Lipatti şi-a exercitat forţa de fascinaţie şi prin înregistrări antologice ale unor lucrări de Bach, a Concertelor pentru Pian de Schumann şi Grieg, a pieselor lui Franz Liszt, Enescu, Ravel. Revenit în Portugalia ca director al recent-înfiinţatului Institut Cultural Român din Lisabona, VIRGIL MIHAIU a conceput împreună João Paulo Esteves da Silva un concert având ca premise nu doar arta interpretativă a lui Dinu Lipatti, ci şi latura (ceva mai puţin cunoscută) a componisticii acestuia. Pornind de la două lucrări pentru pian semnate de Dinu Lipatti – Sonatina Pour Piano (main gauche seule) şi Nocturne en Fá dièse mineur – muzicianul portughez ne propune un recital în care fantezia sa improvizatorică se lasă impregnată de spiritul lipattian. Evident, din program nu vor lipsi anumite nuclee melodice compuse de către João Paulo însuşi, utilizate ad libitum, în funcţie de logica internă a discursului muzical spontan. Drept complement liric al acestei inedite experienţe luso-române, João Paulo Esteves da Silva şi Virgil Mihaiu vor intercala în fluxul melodico-armonic al pianului câteva dintre textele lor proprii, precum şi poemul brazilianului Murilo Mendes Studiu quasi-patetic în lectură paralelă, portugheză şi română. Menţionăm că în 1993 Virgil Mihaiu a fondat grupul româno-britanic de jazz-poetry Jazzographics, care a evoluat – în componenţe variabile – pe scene din România, Anglia, Irlanda, Scoţia, Serbia, Austria, Germania, Ungaria, Irlanda de Nord, Franţa.
Aşadar, un experiment poetico-muzical fără precedent în sfera relaţiilor culturale dintre Portugalia şi România, demn de interesul publicului lisabonez cultivat.
