10.00–10.30 Scena de literaturăScriitorii mei români: Patru scriitori actuali în traducere Participă traducătoarea Inger JohanssonOrganizator: Centrul Scriitorilor și Uniunea Scriitorilor din Suedia
10.00-10.30 Standul României C02:02Două limbi, mai multe posibilităţiEditura pionier press şi-a început activitatea în anul 1991 punând accent atât pe cărţile de autor și tipografia experimentală, precum şi pe cărţile bilingve pentru copii şi adolescenţi. Încă de la început, aceasta a folosit activitatea editorială ca platformă de explorare a cărţii în calitate de obiect şi artefact comercial şi cultural. Bilingvismul este pentru mulţi dintre copiii de astăzi o parte integrantă din educaţie. Ce înseamnă acest lucru şi ce posibilităţi se creează în întâlnirea dintre mai multe limbi? Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.În colaborare cu pionier press
10.30-11.00 Standul României C02:02La est de est şi Miskati intervineLa est de est de Anuţa Vârsta şi Miskati intervine de Livia Rusz sunt două cărţi de literatură pentru copii şi adolescenţi publicate recent de editura pionier press. Nikita şi Min-Ge se joacă cu cuvintele în două limbi complet diferite, română si coreeană, şi se completează reciproc de-a lungul întâmplărilor, în timp ce gemenii Mişu şi Kati o ajută pe Cenuşăreasa sa-şi găsească mai repede prinţul care trăieşte într-un regat ce aminteşte de România din timpul dictaturii ceauşiste. Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.În colaborare cu editura pionier press
11.00-11.45 Sala de seminarii H1, etaj 1Cum sunt descrişi rromii în literatură?Fără îndoială, rromii reprezintă unul dintre cele mai expuse popoare din lume: alungaţi în mod constant, expulzaţi din multe părţi ale Europei încă din secolul al XVI-lea, transformaţi în sclavi în alte părţi, decimaţi în timpul regimului nazist, excluşi de societatea comunistă, exploataţi de către organizaţiile infracţionale din Europa de astăzi. În literatură, rromii sunt adesea descrişi ca oameni ce se zbat la marginea societăţii, dar şi ca personalităţi viu colorate în simbioză profundă cu legile străvechi ale naturii. Cătălin Dorian Florescu, Elisabeth Hjorth şi Varujan Vosganian, trei scriitori care descriu viata rromilor în cărţile lor actuale, precum și Dezideriu Gergely, director executiv al European Roma Rights Centre (ERRC) din Budapesta, discută despre cum diferitele mituri despre rromi trăiesc mai departe în literatura contemporană.Moderator: Karl-Göran Karlsson, istoric şi scriitor. Program în limba engleză
În colaborare cu editura Norstedts, Ambasada Elvetiei şi Pro Helvetia
11.20-11.40 Scena InternaţionalăA scrie despre şi sub oprimareMircea Cărtărescu, unul dintre cei mai mari scriitori români, a scris timp de mai mulţi ani din spatele Cortinei de Fier, sub cenzură. Sofi Oksanen este o apreciată scriitoare finlandeză, care, în cărţile sale despre Estonia aflată sub ocupaţie, descrie oprimarea, ipocrizia si trădarea.Program în limba engleză
În colaborare cu editura Albert Bonnier
11.30-12.00 Standul României C02:02Björn Apelkvist: Formarea culturală ca mod de viaţă – despre şcoala filozofică din Carpaţi a lui NoicaFilozoful Constantin Noica a adunat în anii ’70 si ’80 un grup de tineri intelectuali şi a creat o oază de lumină în cea mai intunecată noapte a dictaturii comuniste. În Jurnalul de la Păltiniş al lui Gabriel Liiceanu această fascinantă activitate spirituală a fost documentată într-un mod personal, într-o lucrare care urma să devină un reper important în literatura română contemporană.
12.00-12.30 Standul Cotidianului Dagens NyheterDialog între Mircea Cărtărescu, Norman Manea si Björn Wiman Program în limba engleză
Org. Cotidianul Dagens Nyheter
12.00-12.30 Standul României C02:02Rouă pe steleO conversaţie între poetul maghiar de origine română Sándor Kányádi şi traducătorul suedez Ove Berglund. Discuția va fi urmată de o sesiune de semnare de carte.În colaborare cu Institutul Balassi
12.30-13.00 Standul României C02:02Ingmar Söhrman: Scriitorii si artiştii români din FranţaCum se face că Franţa a atras o serie din numele mari ale culturii române? Exemple sunt scriitorii Eugène Ionesco, E. M. Cioran, Paul Goma şi dirijorul Sergiu Celibidache, care a fost activ şi în Suedia.
13.00-13.45 Sala de seminarii J1, etaj 2Destinul armenilorDespre tragedia armenilor se cunoaşte în continuare mult prea puţin, cu toate că aceasta a fost unul dintre cele mai grave dezastre din secolul XX, soldându-se cu cel puţin un milion de victime şi un număr mare de refugiaţi. Apreciat de criticii literari, romanul Cartea Şoaptelor al lui Varujan Vosganian a reuşit să adune laolaltă vocile armenilor de pretutindeni – începând cu propria familie, aruncată de destin în estul României, într-o altă dictatură, şi până la cei care s-au refugiat în America de Sud sau care au crezut în propaganda comunistă şi au ajuns în Republica Sovietică Armenească. Scriitorul român discută cu Ola Larsmo, scriitor şi preşedintele PEN Clubului suedez despre victimele uitate ale Armeniei, despre supravieţuitorii săi, dar şi despre cum au reuşit aceştia să-şi ducă cu ei tradiţiile străvechi pe meleaguri străine. Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
14.00-14.45 Sala de seminarii H1, etaj 2Este exilul o parte din literatura română?Câţi dintre noi ştiu că Paul Celan, E. M. Cioran, Eugène Ionesco, Herta Müller şi Tristan Tzara sunt născuţi în România? Şi ce importanţă ar avea acest lucru? Ce aduci cu tine atunci când vii într-o ţară străină şi într-o cultură nouă? Are literatura română vreun drept asupra copiiilor săi rătăciţi prin lume? Este oare literatura de exil o parte integrantă a literaturii române? Răspunsurile sunt oferite de trei tineri scriitori exilaţi plin de succes, născuţi cu toţii în România. Cătălin Dorian Florescu, scriitor al binecunoscutului roman Iacob se hotărăşte să iubească (stabilit în Elveţia), Dana Grigorcea (stabilită în Elveţia) şi Felicia Mihali (stabilită în Canada). Moderator: Jonas EllerströmProgram în limba engleză
În colaborare cu Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi AIEQ (Asociaţia de studii din Quebec)
13.30-14.00 Standul României C02:02Două personaje literare din România şi Portugalia secolului XXE. M. Cioran (1911–1995) şi Fernando Pessoa (1888–1935) sunt traduşi, discutaţi şi citaţi tot mai des. Ei se bucură astăzi de un adevărat cult şi sunt consideraţi, deseori, embleme ale culturii române, respectiv portugheze.
Participă Patricio Ferrari, Dinu Flămând şi Marianne Sandels. Program în limba engleză
În colaborare cu Institutul Camões
14.00-14.30 Standul României C02:02Fascismul românesc: Mişcarea care a constituit o provocare pentru secolul XX Prezentare realizată de Henrik Arnstad, autor al lucrării Fascism iubit
14.00-15.00 Salonul de PoezieO oră de poezie româneascăIoana Nicolaie (recită în limba suedeză Inger Johansson), Aase Berg, Ioan Es. Pop (recită în limba suedeză Bengt Berg), Dinu Flămând (recită în limba suedeză Jonas Elvander)
14.20-14.40 Scena internaţionalăTratamentul rromilor – o dilemă europeanăSe poate vorbi de o discriminare deschisă la adresa rromilor în Europa de astăzi, discriminare care îmbracă deseori forma excluziunii sociale?
Participă Dezideriu Gergely, Bagir Kwiek şi Aaron Israelson.Program în limba engleză
În colaborare cu Asociaţia de studii Sensus
14.30-15.00 Standul României C02:02Mituri politice în România postcomunistăAnamaria Dutceac Segesten, doctor în ştiinţe politice, vorbeşte despre miturile politice care au stat la baza identităţii naţionale româneşti după căderea regimului comunist.
15.00-15.45 Sala de seminarii H1, etaj 2Cerul din burtăCerul din burtă de Ioana Nicolaie este un jurnal de o mare forţă lirică despre experienţa primei sarcini a unei femei în vârstă de 25 de ani. Scriitoarea descrie în imagini indrăzneţe modificările corpului şi creşterea fătului adăugând amintiri din copilărie şi voci din experienţele de sarcină ale altor femei. La publicare Cerul din burtă a devenit, prin puterea stilului și a subiectului, un caz literar în România. Ioana Nicolaie poartă o discuţie cu scriitoarea suedeză Aase Berg, care în prima parte a trilogiei sale despre maternitate, Forsla fett, descrie o sarcină din interiorul vieţii în pântec, acolo unde animalul şi umanul intră în simbioză.Moderator: Madeleine Grive, redactor șef la revista 10TAL.În colaborare cu 10TAL Bok
15.15-16.00 Standul României C02:02Memoria ca formă de justiţieAnul acesta se împlinesc 20 de ani de când a fost înfiinţat Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, prima instituţie de acest gen din lume. Scriitor și fondator al Memorialului, Romulus Rusan povesteşte despre lupta de a păstra vie amintirea victimelor din perioada comunistă.
16.00-16.30 Standul României C02:02A o lua de la capăt într-o ţară nouăCum este să ajungi în Suedia din România în zilele noastre în comparaţie cu acum câteva decenii? Monica Cristea, profesor şi membru în conducerea RIFFI, invită oaspeţi la o discuţie despre experienţele de imigrare şi integrare punând accentul pe Suedia şi România. Monica Cristea este născută în România si s-a mutat în Suedia în anul 1993. Aceasta se implică în activităţi voluntare concepute pentru a spori gradul de înţelegere al femeilor imigrante faţă de societatea suedeză şi pentru a consolida poziţia acestora în societate, precum şi pentru a senzibiliza opinia publică cu privire la potenţialul femeilor imigrante.În colaborare cu RIFFI – Asociatia Internaţională pentru Femeile Imigrante din Suedia
16.30-17.00 Standul României C02:02Povestiri despre căutarea unei alte lumi – cartea şi biblioteca ca loc pentru aspiraţiile omuluiParticipă Norman Manea, Ingemar Nilsson. Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
17.00-17.20 Sala de seminarii H1, etaj 2Voci postmoderniste din RomâniaMircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanţi poeţi, eseişti şi romancieri români, având mai multe cărţi traduse în limba suedeză. Travesti este un roman scurt, dar intens, despre amintiri, halucinaţii şi vise. Interlocutor: Gunnar Nirstedt, editor. Program în limba engleză
Org. Editura Albert Bonnier
17.30 – 18.00 Standul României C02:02Lansarea celui mai recent număr al revistei 10TAL Revista 10TAL lansează cel mai recent număr, dedicat poeziei româneşti.
Discuţie şi lecturi realizate de Mircea Cărtărescu şi Ioana Nicolaie.
Program în limbile engleză şi suedeză
Acolo unde nu este menționată limba, discuţiile au loc sau sunt traduse în limba suedeză.
