Expoziţia "Printre rânduri : Ecouri ale evenimentelor din 1956 în România", vernisată în decembrie la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, va rămâne deschisă până pe 15 februarie 2008.
Organizată de Institutul Cultural Român împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România – cu sprijinul Consiliulului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, Institutului Italian de Cultură "Vito Grasso", Ministerului Culturii şi Cultelor şi TNB "I.L. Caragiale" – expoziţia, realizată de istoricul Andrea Varga, cuprinde documente şi mărturii privind acţiunile anticomuniste din România anului 1956.
Capitala este ultima etapă a itinerariului început în octombrie la Timişoara şi continuat la Arad, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Prezenţa ei la Bucureşti, stabilită iniţial pentru perioada 19 decembrie 2007 – 19 ianuarie 2008, a fost prelungită ca urmare a interesului arătat de public.
Prin amploarea lor, a reprimării brutale care a urmat şi a pedepselor hotărâte de instanţele politice, evenimentele din România ilustrate în expoziţie se înscriu în linia marilor mişcări care au zdruncinat lagărul socialist, alături de Budapesta 1956, Praga 1968 sau Gdansk 1980.
24 de execuţii, 1.000 de studenţi exmatriculaţi, condamnări însumând 14.000 de ani de detenţie, schimbarea pentru totdeauna a vieţii câtorva mii de oameni – acesta este bilanţul represaliilor suferite de cei ce au îndrăznit să se solidarizeze cu revoluţia din Ungaria. Documente inedite, selectate din diverse fonduri arhivistice, fotografii, filme, înregistrări audio – integrate într-un concept expoziţional aparte – vorbesc despre duritatea represiunile împotriva contestatarilor regimului comunist.
Dincolo de rolul ei educativ, expoziţia reprezintă un manifest pentru casarea sentinţelor politice şi pentru reabilitarea tuturor celor care, de-a lungul timpului, au luat poziţie împotriva regimului comunist. Aceşti oameni, foşti deţinuţi politici sau internaţi în azile psihiatrice rămân şi astăzi, din punct de vedere juridic, „infractori", pentru că au avut curajul să se exprime şi să se manifeste liber. Astfel, acest proiect constituie şi un apel la conştientizare şi acţiune.
