Unul dintre cei mai cunoscuți traducători ai poetului Mihai Eminescu în limba engleză, Adrian G. Sahlean a discutat cu Daniela Oprica (ICR) despre limitele traductibilității, despre așteptările și realitatea retroversiunilor, în cadrul proiectului online „Traducerile din clasici, o provocare pe piața de carte internațională”, inițiat de Centrul Cărții. 

 „Munca de traducător înseamnă aflarea unei echivalențe, nu a unei identități“, a declarat scriitorul și traducătorul Adrian G. Sahlean, subliniind faptul că „pentru a ajuge la armonia sunetelor, traducătorul, aflat în ocna traducerilor literare, trebuie sa învârtă cuvintele, să caute elemente echivalente, asocieri, rime, să le combine, fără să includă cuvinte de umplutură“. 

Mai sunt de actualitate traducerile din clasici? Pentru cine traducem? În ce medii este receptată literatura română? Se poate vorbi de un algoritm al traducerii? Daniela Oprica (ICR) l-a invitat să răspundă la aceste întrebări pe Adrian Sahlean, stabilit în SUA din anul 1985, al cărui nume se leagă de traducerea Luceafărului, pusă în scenă pe Broadway (New York) în 2005 şi, din nou, în 2008, de către regizorul american Terrence Montgomery.

Adrian G. Sahlean l-a prezentat pe Mihai Eminescu anglofonilor prin volumnul Eminescu - Eternul Dor, Imposibila Iubire /Eternal Longing, Impossible Love (Global Arts Project, Boston, 2006) și prin recitaluri susținute în SUA și Canada. Volumul Migălosul cronofag: traducând Eminescu (Editura Mașina de Scris, București, 2014) a fost distins, în 2015, cu premiul „Cartea Anului", acordat de Filiala Bucureşti – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România.

VIDEO: Adrian G. Sahlean - „Traducerile din clasici, o provocare pe piața de carte internațională”