Sâmbătă, 14 mai 2016, marcând Ziua Românilor de Pretutindeni (29 mai 2016), Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, a derulat proiectul-pilot „Traseu cultural: pe urmele nobilimii maramureșene". O sută de tineri și profesori din Transcarpatia (Ucraina) au beneficiat în premieră de un traseu cultural în România, printr-o serie de locuri semnificative pentru comunitatea maramureșeană, care au culminat cu întâlniri cu personalități ale culturii române. Acesta este cel de-al doilea proiect de anvergură inițiat de Institutul Cultural Român și adresat comunității de moroșeni din afara granițelor, după cel derulat în luna februarie 2016, intitulat „Caravana Mărțișorului în Maramureșul istoric".
Obiectivul principal al proiectului a fost familiarizarea elevilor cu rădăcinile lor istorice, cu originile nobiliare ale multora dintre familiile maramureșene, inclusiv de dincolo de Tisa. Aceasta în condițiile în care comunitatea românească de dincolo de Tisa se confruntă cu o situație delicată din punct de vedere identitar. În lipsa unor cursuri de istorie și civilizație românească, originea, identitatea și istoria rămân și la ora actuală puțin cunoscute atât noilor generații de tineri etnici români din Maramureșul istoric, cât și profesorilor acestora.
Traseul a debutat cu o vizită la Memorialul Sighet, acolo unde o bună parte din elita și rezistența maramureșeană a fost încarcerată sau lichidată de regimul comunist, alături de aceleași categorii sociale originare din toate ținuturile istorice românești.
Participanții au vizitat apoi Mănăstirea Bârsana de pe Valea Izei, un loc ale cărui origini se leagă de numele familiei voievodale Dragoș, primele atestări documentare datând din anii 1300.
Următoarea oprire a fost la Mănăstirea Ieud, acolo unde, conform studiilor cercetătorilor Academiei Române, s-au descoperit unele dintre primele manuscrise în limba română (1364), alături de cele de la Mănăstirea Peri.
Mănăstirea Moisei, unul dintre cele mai vechi lăcașe de cult din Maramureș, cu o istorie de peste patru secole, a fost cel de-al patrulea obiectiv cultural vizitat de grupul de tineri și profesori originari din Maramureșul istoric.
Finalul traseului cultural a reprezentat un alt moment în premieră pentru comunitatea de maramureșeni de dincolo de Tisa: vizitarea muzeului-unicat în România, ridicat prin eforturile Fundației conduse de unul dintre cei mai mari tenori ai țării, maestrul Ion Piso, și soția sa, Livia Piso, urmașă directă a familiilor nobiliare maramureșene și fiica marelui istoric al Maramureșului, Alexandru Filipașcu, ambii prezenți la eveniment. Centrul Documentar-Expoziţional al Nobilimii Române Maramureşene din Vișeu de Sus a fost astfel gazda unor întâlniri speciale ale participanților cu nume sonore ale peisajului cultural românesc, deschise de cuvântul de „bun venit acasă" al directorului Direcției Românii din Afara Granițelor din cadrul Institutului Cultural Român, profesorul Radu Baltasiu. Solistul de operă Ion Piso a adăugat „Nu sunteți oaspeți, dumneavoastră ați venit la dumneavoastră acasă, la o casă care are pe meșter grinda scris sec. XIV. Tot ce vedeți aici sunt documente care atestă faptul că sunteți aici în inima istoriei Maramureșului și din cauză că dumneavoastră sunteți cei care ați păstrat limba și etnia, chiar departe de acest centru, vi se face onoarea ca dl academician Ioan Aurel Pop, rectorul Universității celei mai mari din România, împreună cu călușarii și împreună cu un mare rapsod ... au venit aici să serbeze vizita dumneavoastră acasă"
Primul invitat a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, academicianul Ioan Aurel Pop, care a predat într-o manieră interactivă o lecție de istorie despre ținutul Maramureșului, prima de acest gen din viața celor prezenți, entuziasmați de informațiile primite. „În acest Muzeu aveți harta Maramureșului istoric, iar pe lampadare sunt steme ale familiilor nobile maramureșene. Pe pereți, sus sunt documente istorice, iar aici lângă dumneavoastră sunt genealogii, adică istorii ale familiilor. O să vedeți că unii sunt pomeniți pe la 1300 și vin până în vremurile noastre, din tată în fiu, ceea ce arată forța acestei Țări a Maramureșului. România este o țară de țări. Principalele țări care alcătuiesc România sunt, de regulă, trei și se învață la școala elementară: Transilvania, Țara Românească și Moldova. Dar în fiecare dintre ele sunt țări mai mici. ... Românii sunt astăzi, în ciuda faptului că nu mai au copii mulți, cel mai numeros popor din S-E Europei, 25 milioane de vorbitori de limba română numai aici, în preajma noastră. ... Țara Maramureșului este una din țările noastre cele vechi. ... A fost organizată ca și altele, cam de pe la 1200 știm și de pe la 1300 avem deja documente, în voievodat. Conducătorii acestei țări s-au numit și aici voievozi. Avem dovezi de la 1340 că acești voievozi din fruntea Țării Maramureșului erau aleși de Adunarea mai marilor Țării Maramureșului, răspândiți pe toate văile astea de râuri pe care le vedeți dumneavoastră, erau aleși dintre cnezi. Fiindcă stăpânii de sate și de grupuri de sate așezate pe văi se chemau cnezi. Și cel mai vrednic dintre cnezi care avea și calități militare ajungea voievod. Avem toată seria de voievozi cunoscuți până pe la 1400, numai că în vremea asta s-au întâmplat lucruri care au tulburat ordinea acestei Țări, într-un loc în care oamenii se închinau după regula bizantină, adică după credința răsăriteană. Pe vremea aceea ai noștri erau în glorie aici, în Maramureș, și luptau pentru răspândirea credinței și apărarea naționalității. ... Și peste toată forma asta de organizare, peste toată această rânduială a venit stăpânirea regatului maghiar, care vine dinspre Apus. La început cum credeți că s-a trezit gustul pentru Maramureș? Prin vânători regești. ... Regele ungar, unul dintre ei, pe la 1199, venind la vânătoare, i-a plăcut Țara asta și a zis că trebuie cucerită cu arma, dar a fost greu să o cucerească cu arma și vedem că și 100 de ani după acea vânătoare Maramureșul era tot o țară liberă".
Prelegerea a fost urmată de un recital susținut de Maria Casandra Hauși, un adevărat ambasador al doinei românești, primită cu o deosebită căldură de către cei prezenți.
Programul a fost încheiat într-o notă energică de călușarii Ansamblului Folcloric Romanați din Caracal. Călușul, străvechi dans inițiatic intrat în patrimoniul UNESCO, a stârnit celor prezenți curiozitatea și a fost primit cu ropote de aplauze.
Partenerii evenimentului au fost Consulatul General al României la Cernăuți, Primăria Sighetul Marmației, Centrul Cultural Sighetul Marmației, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia", Clubul Maramureșenilor din Dreapta Tisei și Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni.
Radio România Internațional a fost partener media al ICR în cadrul proiectului, dna Hildegard Ignătescu, corespondentul RRI, realizând o serie de reportaje și interviuri de la fața locului.
Conform recensământului din 2001, comunitatea românească din Transcarpatia numără 32.000 de persoane, dar reprezentanții asociațiilor românești spun că, în realitate, numărul este mult mai mare, apropiindu-se de cifra de 50.000 de persoane, care include și comunitățile de volohi aflate la peste 200 de km de granița cu România.
https://www.youtube.com/watch?v=YX94Nq0oJT4
