În data de 9 ianuarie 2025, la sediul Uniunii Arhitecților din România, a avut loc cea de-a doua etapă de evaluare a proiectelor înscrise la Concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia.
Comisia
de selecție a evaluat cele trei proiecte calificate în etapa a II-a, acordând
punctaje pentru criteriile prevăzute în Regulamentul de organizare a
Concursului, respectiv:
-
unitatea conceptului pentru ambele spații;
-
fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică (montare,
demontare şi transport) şi încadrarea în bugetul estimat (raportul între
costurile estimate şi rezultatele așteptate;
-
relevanța/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului);
-
strategia de promovare a proiectului în cadrul Bienalei şi în afara acesteia.
În
urma centralizării punctajelor acordate de către fiecare membru al Comisiei, a
fost desemnat câștigător, cu un punctaj de 91,14, proiectul HUMAN SCALE.
Conform
motivării, Comisia de selecție a apreciat proiectul „Human Scale” pentru
abordarea unei teme mai rar analizate în arhitectura contemporană, dar atât de
esențială de-a lungul istoriei arhitecturii, și anume desenul de arhitectură,
care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a
proiectelor și care a avut o evoluție independentă, mai ales începând cu
secolul al XX-lea. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și
conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază
relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale
cu spațiul. Expoziția studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale și
arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul al
XX-lea și opera artistului Vlad Nancă, cunoscut pentru lucrările lui care
prelucrează elementele și detaliile arhitecturii construite din a doua parte a
secolului trecut, folosind de asemenea ca puncte de referință și de limbaj
desenele de arhitectură ale arhitecților aceleași perioade. Ambele spații
expoziționale prezintă o colecție impresionantă de desene de arhitectură semnate
de arhitecți români celebri moderni și contemporani. Prin jocul subtil dintre
siluetele umane, umbrele vizitatorilor și spațiile translucide, proiectul
transformă pavilionul într-un loc viu, în care umanitatea devine protagonistul
principal al unui discurs despre intuiție, memorie și perspectivă. Explorarea
desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele
modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate
pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.
Proiectul
care a obținut locul al doilea, cu 82,29 de puncte, este LANDSCAPES OF CARE WITH
WILDFLOWERS.
Proiectul
„Peisaje ale îngrijirii cu flori de câmp” explorează spațiile domestice
colective postsocialiste, subliniind transformarea lor prin practici de
îngrijire ecologică și socială, respectiv evidențiind rolul balcoanelor și
curților urbane ca spații ale rezilienței și conexiunii cu natura. Juriul a
apreciat sensibilitatea propunerii, precum și dedicația de a ilustra cum grija
pentru mediul în care trăim este fundamentală pentru viitorul nostru ca
societate. Arhitectura este o parte indivizibilă de viața noastră cotidiană,
iar proiectul propus ilustrează acest lucru prin prisma unui tip de
micro-spații ce transformă fragilitatea în reziliență, conectare și grijă. Proiectul
reafirmă rolul arhitecturii în regândirea relației dintre memorie, comunitate
și natură, aliniindu-se temei Bienalei despre imaginația colectivă și
adaptabilitate.
Locul
al treilea a revenit proiectului NEW HERITAGE, cu un punctaj de 75,86.
Juriul
a apreciat ideea prin care patrimoniul cultural poate fi reinterpretat și
integrat în practici arhitecturale contemporane, oferind în același timp
soluții sustenabile pentru viitor. Proiectul explorează relația dintre
arhitectură, peisaje culturale și comunitate, aducând în prim-plan un dialog
captivant între tehnologiile moderne și tradițiile locale, creând o punte între
trecut și viitor. Fiecare element al expoziției este gândit să ofere o
experiență imersivă și educativă, de la designul adăpostului-experiment, care
evidențiază utilizarea materialelor naturale și tehnicilor tradiționale, până
la prezentarea sensibilă a peisajelor culturale din România prin imagini,
machete și instalații artistice. Promovarea conceptului de „slow turism” subliniază
importanța sustenabilității și a intervențiilor creative care respectă
ecologia, cultura și comunitățile locale. Prin integrarea componentelor
multimedia și a unor inițiative educative, proiectul oferă vizitatorilor nu
doar o incursiune vizuală impresionantă, ci și o invitație activă de a
redescoperi și de a valorifica patrimoniul natural și cultural românesc.
Uniunea
Arhitecţilor din România va acorda următoarele premii:
Premiul
I, pentru proiectul câștigător, în valoare de 6500 lei/net;
Premiul
II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4500 lei/net;
Premiul
III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3500 lei/net.
Participanții
la etapa a II-a a Concursului pot depune contestații privind exclusiv
modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului,
conform art. 9 din Regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Uniunii
Arhitecților din România din str. Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, 020038
București sau online, prin e-mail, la adresa bav2025@uniuneaarhitectilor.ro până
la data de 10 ianuarie 2025, ora 17:00.
Acestea
vor fi analizate şi soluționate până la data de 14 ianuarie 2025 de către
Comisia de soluționare a contestațiilor. Anunțarea câștigătorului va avea loc
în urma soluționării contestațiilor, în data de 14 ianuarie 2025.
Punctajele
obținute de toți participanții, pe parcursul celor două etape ale Concursului,
pot fi consultate
în Anexe:
-
Punctaje Etapa I;
-
Punctaje Etapa II.
Punctaj Etapa a II-a Punctaj Etapa a I-a
