Dezbaterea despre „Anecdota în contextul istoriei europene
comune“, moderată, miercuri seară, de Jacques De Decker, secretar
permanent al Academiei Regale de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia, a
avut loc la Hôtel de Ville Bruxelles, în cadrul Festivalului EUROPALIA.
La masa rotundă au fost invitați Adrian Cioroianu, ambasador delegat permanent la UNESCO, Matei
Vișniec, dramaturg, și Baudouin Decharneux, profesor de
filosofie și științe
ale religiilor de la Université Libre de Bruxelles. Evenimentul organizat de
ICR, în cadrul secțiunii de literatură din EUROPALIA, a avut loc, în prezența
lui Mirel Taloș, președinte interimar al ICR.
Moderatorul Jacques De Decker a subliniat că anecdota poate deveni detaliul care dă savoare şi caracterizează în chip spiritual o persoană sau o situație. „O anecdotă se distinge de parabolă prin specificul său istoric, deși nu are morală, fiind o istorioară hazlie, cu un final neașteptat, care caracterizează o întâmplare deosebită și poate contextualiza din punct de vedere istoric o întâmplare“, a explicat profesorul Baudouin Decharneux.
În țările comuniste a fost practicat bancul ca o formă de rezistență politică, au contextualizat invitații români. Acestea conțin în majoritatea cazurilor o lecție socială despre lume și oameni, îmbrăcată într-o formă ludică, exprimând nevoia de creație a unui popor într-un anume moment. Natura dictaturii ceauşiste a obligat societatea românească să îşi creeze zone de libertate, compuse pe de-o parte din zvonuri şi, pe de altă parte, din bancuri cu caracter politic.
„Mi s-a părut foarte frumos ceea ce s-a întâmplat în dezbaterea despre anecdotă. Ceea ce m-a impresionat a fost generozitatea cu care Jacques De Decker a condus această discuție despre parcursul anecdotei, prin prisma filosofiei, diplomației, istoriei, Europei și francofoniei. Am traversat istoria Europei, dar și povestea propriilor noastre diferențe dintre Est și Vest. Am vorbit despre cum scriem literatură și despre cum facem filosofie. Anecdota rămâne un cal troian în istoria filosofiei“, a spus Matei Vișniec, la finalul dezbaterii.
„Când am început să scriu în franceză, am avut de dus o luptă. Am fost umil în fața cuvântului, am vrut să spun multe cu puține cuvinte, am acordat mai mult loc tăcerii în piesele mele. Limba franceză m-a ajutat să fiu cu mine însumi și să încep să scriu piese de teatru“, a subliniat dramaturgul român.
„A fost un privilegiu să asistăm la o dezbatere care l-a avut în centru pe dramaturgul Matei Vișniec. S-a vorbit despre cum influențează anumite fapte ale cotidianului creația literară și dramaturgică, precum și despre teatrul politic care se face în țara respectivă în anumite perioade. Istoria creează interdependețe pe toate planurile, care rămân și se reflectă în viața noastră de zi cu zi. S-a vorbit despre faptul că Eliade, Cioran, Ionesco au fost influențați de limba română chiar și de la distanță“, a declarat Adrian Cioroianu.
„Fiecare țară are particularitățile ei. În Belgia, țară preponderent liberă pe parcursul istoriei, oamenii nu au avut bancul politic, nu s-au colportat aici bârfe, zvonuri, bancuri, cum s-a întâmplat în țările comuniste. Istoria unei țări se reclădește de la o generație la alta și prin prisma limbii pe care o folosești“, a precizat ambasadorul, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
***
Jacques De Dekereste romancier, dramaturg, eseist, autor de biografii,
jurnalist, profesor universitar şi animator de dezbateri la Théâtre Poème,
Passa Porta, Bibliothèque des Riches-Claires, librăriile Tropismes, Filigranes
şi Chapitre XII. În anul 1997 a fost ales membru al Academiei Regale de Limbă
şi Literatură Franceză din Belgia al cărei secretar permanent va deveni cinci
ani la târziu
Matei Vişniec s-a remarcat în anii ’80 ca poet, apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, sunt interzise pe scenele profesioniste. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în limba franceză apar la Actes Sud – Papiers, L’Harmattan, Lansman, Crater, L’Espace d’un instant. Numele său figurează pe afişe teatrale în peste 30 de ţări. În ultimii ani Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier.
Despre Festivalul Artelor EUROPALIA
Festivalul Artelor EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate - Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 - februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociația EUROPALIA International din Bruxelles, organizatorul tradițional al manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României.
