- 25 October 2018 - 28 October 2018
- Etichete Brâncuși „Ansamblul Monumental Brâncuşi Târgu Jiu 80 de ani”
În perioada 25 - 28 octombrie 2018, Institutul Cultural Român- partener, împreună cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu- organizatori, au susţinut Colocviul Internaţional „Brâncuşi”, cu titlul„Ansamblul Monumental Brâncuşi, Târgu Jiu – 80 de ani”. Colocviul s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
Evenimentul a debutat joi, 25 octombrie 2018, cu primirea invitaților străini și români la București și apoi cu deplasarea întregului grup la Craiova, unde a fost vizitat Muzeul de Artă.
În după-amiaza aceleiași zile, invitații au ajuns la Târgu-Jiu pentru a participa la vernisajul expoziției de ceramică „Memento”, desfășurat în sălile Muzeului de Artă din Târgu-Jiu. Lucrările îi apațin lui Emil Cassian Dumitraș, un artist plastic tânăr, cu un parcurs propriu individualizat, așa după cum remarca istoricul și criticul de artă Pavel Șușară în deschiderea expoziției.
În același spațiu generos al clădirii muzeului din Parcul Central, de data aceasta în Sala Mișu Popp, toți cei prezenți au participat la un eveniment editorial deosebit: lansarea a două cărți semnate de același autor, Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă - Centre Pompidou din Paris. Pentru cei care i-au urmărit activitatea de-a lungul anilor, sunt bine cunoscute lucrările sale privind pe Brâncuși și artiștii contemporani cu acesta. La Târgu-Jiu, Doina Lemny a prezentat publicului prezent monografia „Constantin Brâncuși (1876-1957)”, ediția în limba română a aceluiași volum publicat prima dată în anul 2012 sub egida Editurii Centre Pompidou, precum și lucrarea trilingvă „Cumințenia Pământului”, o carte izvorâtă din dorința autoarei de a se alătura campaniei de sprijinire a achiziției de către statul român a cunoscutei lucrări a lui Constantin Brâncuși.
Seara s-a încheiat la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, cu un spectacol încărcat de simboluri. Piesa „Sărutul” a revelat celor prezenți o originală concepție regizorală semnată Horațiu Mihaiu. Echipa teatrului târgujian, condusă de multivalentul manager Cosmin Brehuță, a încântat audiența cu povestea mimico-gestuală a vieții lui Brâncuși. Cu siguranță, spectacolul poate fi prezentat pe oricare scenă a lumii, dat fiind limbajul universal multi-media folosit.
A doua zi a manifestării a început în aceeași sală a Teatrului „Elvira Godeanu”, cu deschiderea oficială, desfășurată sub genericul „Ansamblul Monumental Brâncuşi, Târgu Jiu – 80 de ani”. Managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Doru Strîmbulescu a prezentat o scurtă sinteză a activității instituției, precum și principalele direcții de acțiune pentru următoarea perioadă de timp. După cum se știe, manifestarea de la Târgu-Jiu este unul dintre cele cinci mari evenimente naționale care se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Mesajul șefului statului a fost prezentat de către consilierul prezidențial Sergiu Nistor, șeful Departamentului Cultură, Culte și Centenar care este un bun cunoscător al problemelor Ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, în calitatea sa de fost preşedinte al ICOMOS România (2006-2014), organizaţie de expertiză mondială în domeniul monumentelor istorice recunoscută de UNESCO.
Din partea Senatului României a vorbit senatorul Radu Preda, președintele Comisiei pentru cultură și media din camera superioară a Parlamentului României. Forul legiuitor al țării a mai fost reprezentat la manifestare de către senatorul Florin Cârciumaru.
Primarul Municipiului Târgu Jiu, Marcel-Laurențiu Romanescu a prezentat mesajul său invitaților prezenți la Colocviul Internațional Brâncuși, fiind urmat de prefectul Județului Gorj, Ciprian Florescu și de vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, profesorul Gheorghe Nichifor.
Ca în fiecare an, aniversarea inaugurării Ansamblului brâncușian a fost marcată prin procesiunea populară care s-a desfășurat între Masa Tăcerii de pe malul Jiului și Coloana fără Sfârșit. Și de această dată, s-au alăturat acestei sărbători civili și militari, preoți, oficialități și simpli cetățeni, tineri și elevi. La reușita evenimentului au contribuit Fanfara „Armonia”, preoți din Protopopiatul Târgu-Jiu, cadre militare și soldați ai Garnizoanei Târgu-Jiu, jandarmi și polițiști, reprezentanții administrației publice locale, ai instituțiilor naționale, dansatorii de la Doina Gorjului, membrii ai Asociației „Colour your dreams”, profesori, oameni de cultură.
Procesiunea a trecut pe sub Poarta Sărutului, a parcurs Calea Eroilor, pe lângă Biserica Sfinții Apostoli, și s-a încheiat în Parcul Coloanei unde s-a intonat Imnul de Stat al României. Tot acolo a fost prezentată pe șevalete o expoziție de fotografie artistică a unui pasionat fotograf, Ionel Scăunașu, care a reușit să surprindă Ansamblul brâncușian în diferite momente ale anului și ale zilei, din unghiuri deosebite și luminat diferit, ca într-un continuu spectacol .
· Nume mari ale lumii științifice internaționale la Târgu-Jiu
Lucrările propriu-zise ale Colocviului au început în după-amiaza zilei de vineri, cu comunicările invitaților străini: Friedrich Teja Bach, Jonathan Wood, Alison Wilding, Maria del Pilar Ortiz Calderon și Doina Lemny, cea care a și moderat această primă secțiune a colocviului.
Comunicarea profesorului Friedrich Teja Bach s-a numit „The Fragility of the Radical: Constantin Brancusi and American Sculpture / Fragilitatea radicalului: Constantin Brâncuși și sculptura americană”. Teja Bach este recunoscut ca fiind cel mai credibil istoric de artă implicat în autentificarea lucrărilor brâncușiene, fiind semnatar al catalogului raisonné care cuprinde lista completă a operelor genialului sculptor român.
Una dintre sculptorițele britanice care a mărturist că a fost fascinată și influențată foarte mult de opera brâncușiană, în special în prima parte a activității sale, a fost Alison Wilding. În prezentarea sa: „Equilibrium, Brancusi and Me / Echilibru, Brâncuși și Eu”, Wilding a arătat mai multe tehnici de îmbinare a materialelor pe care le folosește în sculpturile și instalațiile sale și care i-au fost sugerate de modul în care Brâncuși a lucrat cu materia. Ea este cel mai bine cunoscută pentru sculpturile abstracte în care utilizează o largă varietate de materiale, cum ar fi lemnul, piatra și bronzul, dar a folosit și oțel, ceară, mătase, precum și alte materiale.
Maria Pilar del Ortiz Calderon este prof. dr. în domeniul cristalografiei și al mineralogiei, la Departamentul de Sisteme Fizice, Chimice și Naturale al Universității Pablo de Olavide din Spania. Cucomunicarea „About risk and vulnerability. A case for modern art / Despre risc şi vulnerabilitate. Un caz din arta modernă”, prof. Ortiz Pilar a intrat în zona temelor de conservare și interacțiune a operelor de artă cu mediul înconjurător.
Prima parte a comunicărilor științifice s-a încheiat cu prezentarea moderatorului acestei secțiuni, Doina Lemny, intitulată „Coloana fără sfârșit: proiectare în timp / La Colonne sans fin: projection dans le temps”. Doina Lemny este muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris, co-autoare a şapte expoziţii tematice organizate la Atelierul Brâncuşi între 1998 și 2002 și autoare a mai multor lucrări avându-l ca subiect pe Constantin Brâncuși. Este un nume de referință în cercetările privind viața și opera marelui sculptor.
· Despre Ansamblul brâncușian, între trecut și prezent
Comunicările științifice au continuat sâmbătă, 27 octombrie, cu o serie de prezentări care au acoperit o plajă largă de subiecte, moderator fiind criticul de artă Pavel Șușară.
Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, cel care i-a stat alături lui Brâncuși în realizarea tehnică a Coloanei fără Sfârșit, a făcut o emoționantă și necesară rememorare a tuturor celor care au lucrat la monumentul de la Târgu-Jiu: «„Datorie de mulțumire” pentru cei „vrednici de neuitare” care au făcut ca Ansamblul să existe / Homage to those who made the Ensemble possible. Let them never be forgotten!».
Dr. ing. Roxana Rădvan, șef departament CERTO în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică București, a prezentat primele concluzii ale raportului realizat pe baza datelor culese începând cu 2015, cu privire la comportarea în timp a Ansamblului brâncușian. Comunicarea „Viața monumentului și viața orașului / The monument life and the city life” a adus în fața celor prezenți date deosebit de interesante, pe baza cărora specialiștii pot și trebuie să ia deciziile cele mai corecte privind conservarea și restaurarea operelor de piatră componente ale Ansamblului.
A urmat Pavel Șușară cu „Schița unui paradox: Ansamblul de la Târgu Jiu / The outline of a paradox: the Ensemble in Târgu Jiu”. Interpretarea Ansamblului în viziunea sa a urmărit cu predilecție reconfigurarea spațiului urban de către Brâncuși, folosirea monumentelor pentru a interveni în spațiul natural al parcului aproape sălbatic de pe malul Jiului, folosirea obiectelor ready-made, cum sunt apa și biserica. Vorbitorul a reamintit și episodul trist al demontării Coloanei în anul 1996 și consecințele care ar fi apărut dacă acest demers ar fi fost lăsat să se finalizeze.
Matei Stîrcea-Crăciun, fost cercetător la Institutul de Antropologie Francisc Rainer din cadrul Academiei Române, a vorbit despre „Hermeneutica endogenă a sculpturii abstracte. Noi perspective în metodologia evaluării critice / Endogenous hermeneutics of abstract sculpture. New prospects in critical evaluation methodology”. Discursul s-a referit la lucrarea apărută la Editura Brâncuși a Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” în anul 2017, din care cercetătorul a extras un fragment care a vizat Poarta Sărutului, văzută „dintr-o perspectivă alegorico-simbolică”.
În ultima parte a secțiunii de comunicări a vorbit Radu Boroianu, fost președinte ICR, a cărui prezentare s-a intitulat „Calea Eroilor – Via Sacra. Despre forma simbolică a demersului către sacru / The Path of Heroes - Via Sacra. The Symbolism of the Endeavour to reach the Sacred”. Discursul său a atins mai multe puncte sensibile din zona politică, socială și culturală. În egală măsură s-a referit la necesitatea înțelegerii superioare a acestui Ansamblu, operă unică a maestrului, precum și la metodele corecte ce trebuie avute în vedere atunci când se intervine tehnic asupra pieselor componente.
· Retrospective și recunoașteri în arta plastică românească
A doua parte a zilei de sâmbătă a fost dedicată expozițiilor de artă plastică. La Galeriile Municipale de Artă a fost vernisat Salonul Anual de Artă, organizat de către Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Și de această dată prezentarea a fost făcută de criticul de artă Pavel Șușară, alături de care s-au aflat Vasile Fuiorea, președintele filialei și managerul Centrului Brâncuși, Doru Strâmbulescu, instituție care administrează și spațiul Galeriilor.
Apoi, în cele cinci săli de expoziție ale Muzeului Județean Gorj a fost prezentată publicului interesat de fenomenul cultural derulat în aceste zile la Târgu-Jiu una dintre cele mai consistente expoziții de lucrări aparținând Școlii românești de sculptură, sub denumirea „Clepsidra”. Nume de referință în plastica românească, influențate de drumul deschis de Brâncuși, pot fi văzute într-o expunere care ar fi putea fi, cu siguranță, itinerată și în alte orașe din țară sau chiar străinătate. Iubitorii de artă sunt invitați să meargă la Muzeul Județean și în perioada următoare, pentru a admira lucrări de Paul Neagu, Ovidiu Maitec, Constantin Lucaci, Neculai Păduraru, Cristian Breazu, Paul Vasilescu, Constantin Popovici, Gheorghe Iliescu-Călinești, Nicolae Fleissig, Horea Flămând, Alexandru Gheorghiță, Bata Marianov, Florin Codre, Adrian Popovici, Vasile Gorduz, Liviu Rusu, Napoleon Tiron, Ovidiu Simionescu, Ion Iancuț, Georgeta Caragiu, Peter Jecza, Sava Stoianov și Adrian Popovici.
Seara s-a încheiat cu un eveniment special, Gala Premiului Național Brâncuși, oferit de către Institutul Cultural Român, partener constant al Centrului Brâncuși de mai mulți ani. Pentru decernarea acestui premiu, atât Institutul Cultural Român, cât și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” au făcut câte trei propuneri. Juriul desemnat să analize lucrările și activitatea artistică a fiecăruia dintre cei nominalizați a decis ca, pentru anul 2017, premiul să îi fie acordat lui Nicolae Fleissig, pentru expoziția personală „Versant aleatoriu”, organizată anul trecut la Târgu-Jiu. Ceilalți nominalizați au fost: Chifu Panaite, Gheorghe Zărnescu, Virgil Scripcariu, Bogdan Rață și Aurel Vlad.
Pe lângă premiul în bani acordat de către ICR, laureatul a primit și un trofeu oferit de către Centrul Brâncuși, semnat de artistul plastic Mihai Țopescu.
Momentul a continuat cu un recital extraordinar de pian Florin Berculescu, care a transpus auditoriul în lumea fascinantă a „Anotimpurilor” lui Ceaikovski și a fanteziilor lirice ale lui Erik Satie, unul dintre prietenii lui Brâncuși. Artistul român, aflat la Paris, a colaborat cu muzicianul, creând costumele de scenă pentru Lizica Codreanu, una dintre dansatoarele care au interpretat „Les Gymnopedies”.
Tot în cadrul programului foarte plin al Colocviului Internațional Brâncuși a fost prezentat și filmul „Constantin Brâncuși, Între Pământ și Cer pe Calea Sufletelor”, producție a TV Trinitas, autor Cristina Liberis. O incursiune curajoasă, care a încercat să acopere aspecte multiple din viața sculptorului de geniu, interpretări venite din partea cunoscătorilor operei sale, dar și semnificațiile profunde, pornite de dincolo de marginile palpabile ale existenței cotidiene, impregnate în matricea fiului de țăran crescut pe malurile Bistriței, odată cu dangătul clopotului bisericii, bocetul ritualului de înmormântare și măiestria bardei care cioplea lemnul prezent în fiecare colț al gospodăriei părintești.
Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu au fost organizatorii manifestării.
Parteneri ai evenimentului au fost: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Filiala Târgu-Jiu a UAP, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”.
Fotografiile au fost realizate de către Sorin Lory Buliga.
