Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Florești, organizează expoziția „Spătarul Nicolae Milescu - primul enciclopedist roman”. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 24 octombrie a.c., ora 10.45, în incinta muzeului. La eveniment patricipă: directorul ICR Chișinău, acad. Valeriu Matei, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie, d-na Elidia Murafa, istorici și profesori de istorie.
Spătarul Nicolae Milescu și-a început studiile la „marea şcoală” a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol (Istambul), trimis de Vasile Lupu. În 1655, îl regăsim grămătic (secretar) al domnului Gheorghe Ștefan al Moldovei (1653-1658), apoi spătar al noului domn Gheorghe Ghica (1658-1559), pe care l-a însoţit şi în Țara Românească (1658-1660); reîntors în Moldova în timpul lui Stefăniţă Lupu (1660), pleacă din nou în “Țara Românească (1661), sub Grigorie Ghica (1660-1664), care l-a numit reprezentant al său (,,capuchehaie”) pe lângă Înalta Poartă din Istanbul. În 1671, cu o scrisoare de recomandare din partea patriarhului Dositei al Ierusalimului, pleacă la Moscova, fiind angajat la „Departamentul solilor” (Posolski Prikaz), ca interpret principal pentru limbile latină, greacă și română, rămânând în slujba ţarilor ruşi până la moarte. A fost figura „cheie” în prima acțiune de laicizare a învățământului rusesc, traducând în slavona rusească a secolului al XVII-lea mai multe lucrări cu caracter enciclopedic: Cartea sibilelor, Cartea ieroglifelor, Cartea despre cele 9 muze și cele 7 arte liberale (1673), Aritmologhion (1674), o lucrare filosofică, cu precepte morale şi fapte disparate clasate cu ajutorul cifrelor, tradusă după Johann Lauterbach şi Joachim Camerarius; Hrismologhion ( 1673), lucrare istorico-parenetică), Etica. Povestirea despre sibile (1673), Povestire despre construirea marei Biserici Sfânta Sofia din Constantinopol (1674). Între anii 1675 – 1678 i s-a încredinţat o misiune diplomatică în China, în urma căreia a scris cunoscutele lucrări: Călătoria de-a lungul Siberiei de la Tobolsk până la fortul Nercinsk, Jurnalul de călătorie în China, Descrierea Chinei, Cartea Tătărească, Descrierea marelui fluviu Amur.
În perioada 1661-1664, pe când se găsea la Istanbul, a tradus în româneşte Vechiul Testament, după versiunea Septuagintei tipărită de protestanţi la Frankfurt, în 1597, confruntată cu o ediţie slavă de la Ostrog şi cu unele ediţii ale Vulgatei. În 1667, pe când se găsea la Stockholm, la cererea ambasadoruIui Franţei în Suedia, marchizul Arnauld de Pomponne, a scris un scurt tratat dogmatic-apologetic, în care expunea învăţătura ortodoxă despre prefacerea Sfintelor Darurui, redactat în latineşte şi greceste.
Expoziția, dedicată marelui cărturar, traducător, geograf și diplomat roman, precum și operei sale, conţine fotografii, date biografice, fragmente din operă şi aprecieri ale criticilor și istoricilor literari.
