Studiile din acest volum încearcă să identifice „punerea în scenă" a diferitelor evenimente din viaţa cotidiană, acordând termenului de „spectacol public" o definiţie destul de largă: tot ceea ce la un moment dat reuneşte un public fie ca actor activ şi implicat în desfăşurarea acestora, fie doar ca spectator care comentează, ia aminte, se sperie, se amuză, propagă un exemplu, o experienţă individuală, dar trăită alături de ceilalţi.
Provocarea lansată autorilor – indirectă, dar incitantă – a avut drept rezultat o serie de analize care oferă răspunsuri şi unghiuri de abordare diferite. Studiile de faţă deschid noi piste de cercetare şi stârnesc mult mai multe întrebări decât răspunsurile oferite.