- 13 September 2023
- Etichete Icr Programul cantemir Arta contemporana The alternative exchange
Cea de-a treia expoziție din cadrul proiectului „The Alternative Exchange“, intitulată „Rock Balancing on Shaky Ground“ va fi deschisă, în perioada 18-20 septembrie 2023 la galeria la Heerz Tooya din Veliko Târnovo, Bulgaria, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Programul CANTEMIR.
O inițiativă a MATCA artspace, sub egida Asociației Silver Screen, expoziția pop-up prezintă practica a șapte artiști din România: Mihaela Hudrea, Ioana Iacob, Matei Toșa, Alexandra Mocan, Dan Beudean, Vlad Olariu, Sasha Bandi. Vernisajul va avea loc luni, 18 septembrie 2023, ora 19:00, la Heerz Tooya (strada Ivan Vazov 16-18).
The Alternative Exchange este un proiect conturat de nevoia de a găsi alternative de colaborare care să faciliteze vizibilitatea și mobilitatea artiștilor români și internaționali, prin expunere reciprocă, schimb de experiență și metode de învățare prin cooperare. Inițiat în mare măsură din nevoia de solidarizare cu scena artist-run și din nevoia generală a artiștilor de a beneficia de oportunități și spații de expunere și întâlnire, proiectul include colaborarea între 6 inițiative artist-run din orașe internaționale: 5533 - Istanbul, Stroboskop + Przyszła Niedoszła - Varșovia, Funnel - Belgrad, Æther - Sofia, Heerz Tooya - Veliko Târnovo, NEW NOW - Frankfurt.
Heerz Tooya este o galerie artist-run care prezintă artă contemporană din 2019 produsă de artiști vizuali tineri și consacrați din Bulgaria și din străinătate. În 2021, galeria a fost relocată în orașul vechi din Veliko Târnovo, locație care îi permite să prezinte în paralel expoziții de grup și personale. Din mai până în septembrie, programul expozițional este dedicat artiștilor în rezidență la ARV.International din Vishovgrad.
MATCA artspace este un spațiu independent din Cluj-Napoca, inițiat și curatoriat de trei artiști vizuali – Alexandra Mocan, Alexandru Muraru, Matei Toșa – de la începutul anului 2017. În cadrul proiectelor pe care le desfășoară, urmărește să repereze felul în care arta se formulează în prezent, în special pe plan local, având ca motivație integrarea în spațiul vizibil a unor practici care reflectă posibilitățile de dezvoltare și reflecție ale artiștilor într-un timp în care valorile se modelează și remodelează constant. Prin organizarea de evenimente periodice, inițiativa propune să investigheze producția vizuală contemporană prin prisma elementelor și a contextelor ce stau la baza creației artistice. O altă miza importantă a spațiului este aceea de a parcurge un rol de instrument de cercetare în artă locală din Cluj, care aduce în contact publicul cu artiștii și creează un dialog non-ierarhic între artiștii tineri și cei consacrați.
Mihaela Hudrea (n. 1989, Cluj-Napoca) este absolventa unui masterat la Academia de Arte KASK Gent, Belgia și este licențiată la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, România. Prin lucrările ei, deschide un dialog influențat de perspectivele personale, care intră în legătură cu probleme universale, de la întrebări științifice, la preocupări legate de mediu. Ea creează o cartografiere vizuală și conceptuală, utilizând diferite materiale și idei înrădăcinate în starea noastră efemeră. Artista este fascinată de obiectivitatea științei și de modul în care aceasta influențează viziunea asupra lumii. Prin practica sa, explorează o înțelegere mai profundă a mediului înconjurător.
Ioana Iacob (n. 1987) este o artistă din Cluj, absolventă a Universității de Arte și Design, unde a încheiat studiile doctorale. Stilul figurativ pe care îl folosește, uneori autobiografic, funcționează întotdeauna ca o investigație continuă în mediul pictural.
Matei Toșa (n. 1993, Cluj-Napoca) este un artist preocupat să găsească un răspuns legat de ceea ce îl determină să deseneze (sau de ce o face). Instinctele sale derivă din experiențe anterioare de lucru și sunt datorate faptului că a crescut printre sculpturi, unde și-a dezvoltat atenția la spațiu și formă în raport cu ambianța, cu ceea ce îl înconjoară, sau cu primele sale amintiri. Felul în care își gândește lucrările este declanșat de modul în care o poveste se poate transforma atunci când ceva din mediul de zi cu zi este supus unor mutații. Este interesat în principal de modul în care un anumit lucru poate exprima particularități diferite dacă i se schimbă regula sau dacă se adaugă o eroare în structura sa, și împinge această metodă de lucru în lucrările sale, unde generarea de noi sensuri sau ficțiuni este dezvoltată printr-un experiment al stratificării, aproape ca și cum ar pregăti un colaj. Cotidianul, banalul, dețin un rol important în ce anume constituie alegerea sa în ceea urmează să ilustreze, raportându-se adesea la realitate într-un mod ironic, unde circumstanțe obișnuite sunt perturbate de evenimente stranii – suprapuse peste ambianțe liniștite, în locuri în care pare că nu se întâmplă niciodată nimic. Absolvent al programului de masterat al departamentului de grafică de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, se ocupă în prezent de coordonarea MATCA artspace, spațiu pe care l-a co-fondat.
Alexandra Mocan (n.1991) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Lucrările sale sunt în general configurate în jurul tensiunii dintre pesimism și optimism – la granița dintre acestea două găsind mereu multă ironie. Reziliența și metodele de a îmbunătăți condiții sociale/umane stau la baza multora din lucrările sale, fie că inspirația din care derivă acestea este specifică culturii balcanice, filosofiilor asiatice sau sunt rezultatul unor jocuri de cuvinte cu multiple sensuri, sau uneori sunt doar eșecuri. Folosește frecvent text în lucrări, sau există texte sau un titlu care îi alimentează inspirația. În același timp îi place să re-contextualizeze obiecte existente deja - uneori chiar clișee - și se folosește de ”furt” în mod demonstrativ – de cele mai multe ori pentru a boicota împotriva ideii de originalitate, sau cel puțin pentru a specula că sursele noastre de inspirație pot deriva din banalități. Absolventă a programului de master în pictură la UAD Cluj, pe lângă propria sa practică artistică, este una din co-fondatorii spațiului artist-run MATCA artspace.
Dan Beudean (n. 1980) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca și este considerat unul dintre cei mai prolifici artiști din generația sa dedicați practicii desenului. Abordând subiecte precum naturalul, misticismul, cotidianul și ficționalul, interesul său se extrage din dimensiunea istorică a secolului XXI și caracterele sale socio-politice. Printre expozițiile sale se numără: PHB, Zina Gallery, Cluj-Napoca; God Luck and Good Speed, Cluj-Napoca Art Museum; Magellan’s Cabin, Lateral Art Space; What We Do Is Secret, Zorzini Gallery. Beudean a fost premiat cu “Strabag International Art Award”, în 2013 și lucrările sale au fost publicate în Vitamin D2 – New Perspectives in Drawing, sub editura Phaidon.
Vlad Olariu (n. 1983, Roman) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Artistul se dedică în principal sculpturii și instalației. Lucrările sale sunt construite în jurul ideilor de monumentalitate și eroism. Alternează între eroism și antieroism, monument și anti-monument, capodoperă și anti-capodoperă punând în discuție semnificații politice, istorice, sociale sau individuale.
Bandi Sasha (n. 1989) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Oscilează între brutalitate și sensibilitate, iar lucrările sale sunt o extensie a medierii dintre aceste două extreme. Ilustrează de obicei teme și neliniști obscure, gânduri întunecate și reprimate: imaginile pe care le produce fiind rezultatul unor călătorii pline de suferință și ironie. Pe lângă practica sa artistică, acesta este de asemenea co-fondator al rota ArtCrypt, un spațiu ce a luat naștere în subsolul părinților săi în perioada 2013-2015 ca formă de solidaritate artistică, respectiv reacție la lipsa de sprijin față de scena artei contemporane.
Acest proiect este co-finanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional.
Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării
