întreprinse de Institutul Cultural Român începând cu 1 octombrie 2012
Activitățile Fundației Culturale Române, devenită mai târziu Institutul Cultural Român, sunt cunoscute, inclusiv pe baza rapoartelor prezentate public și tipărite de conducerile acestor instituții. Rezultatele majore au fost crearea unei rețele relevante de Institute Culturale Române în diferite metropole ale lumii, care s-a desfășurat imediat după înființarea FCR, inițierea de activități și crearea de șanse pentru mulți exponenți ai culturii române de a interacționa, în țară și în exterior, cu alte culturi.
Acele forme de activitate și acele programe care au dus la cunoașterea mai extinsă și la sporirea prestigiului culturii române vor fi păstrate și cultivate sistematic. Va trebui, însă, ca Institutul Cultural Român să coopereze cu multe alte instituții din țară și din diferite țări, să evalueze starea cunoașterii și a prestigiului culturii române și să adopte măsuri imediate de consolidare.
În declarația Sincronizarea Institutului Cultural Român (15 septembrie 2012) am supus dezbaterii sintagme ce rezumă nevoia perceptibilă de înnoire a căilor promovării valorilor culturii și civilizației române în lumea de astăzi: „accent pe producerea de valori”; „articularea culturală a alternativelor de evoluție a României”; „asumarea completitudinii culturii, cuprinzând în arcul acesteia informații, cunoștințe, valori, vederi generale, concepții și viziuni”; „etalarea științelor și inovațiilor tehnologice din țara noastră”; „luarea în considerare a operelor efective și sprijinirea demersurilor de creație ale personalităților”; „cultivarea unui sănătos pluralism”; „noi modalități de afirmare a contribuţiilor românești”; „încurajarea experimentelor și promovarea energică a operelor validate”; „ridicarea ţării noastre la rangul unui loc de emergenţă a ideilor noi”; „împrospătarea personalului”; „punerea în relief a diversităţii și bogăţiei culturii române, în respectul legalităţii, democraţiei și demnităţii umane”. Aceste sintagme sunt suficient de grăitoare, încât nu le detaliem. Precizăm, însă, în cele ce urmează, măsuri ce se aplică neîntârziat de Institutul Cultural Român (fără să repetăm precizările din declaraţia Câteva chestiuni prcatice la Institutul Cultural Român, 23 septembrie 2012), în centrală și în filialele și institutele sale:
1.Creaţia de valori este răspunderea directă a uniunilor, asociaţiilor de creație, a universităţilor, a altor instituţii și, desigur, în primul rând a personalităţilor, dar Institutul Cultural Român va conlucra cu fiecare pentru a sprijini creaţia. Selecţia valorilor reprezentative se va face de către ICR mereu în cooperare cu uniunile de creaţie și ceilalți factori implicați;
2.Se constituie filiale ale Institutului Cultural Român la Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova și în alte locuri, pe bază de acorduri de cooperare între ICR și primării sau consilii județene (care includ instituţii, edituri, publicaţii, filarmonici, teatre, opere etc.). Filialele se orientează spre valorificarea culturală în context internaţional, cu susţinerea logistică și financiară corespunzătoare;
3.Fiecare Institut Cultural Român amplasat în exterior încheie – în tradiţia internaţională prevalentă astăzi – acorduri durabile de cooperare cu universităţi de prim plan, cu administraţii locale aflate în cooperare cu țara noastră, cu edituri și publicaţii de referinţă, cu biblioteci consacrate, cu instituţii de mare pondere și cu personalităţi de la faţa locului și-și asigură prezenţa constantă, cu materiale adecvate, în dezbaterea culturală din acel loc;
4.Conceptul culturii cu care se operează în Institutul Cultural Român se lărgește spre includerea componentelor „societăţii cunoașterii”, ale „societăţii informaţiei”, dar și ale „societăţii înţelepciunii”, și spre considerarea știinţelor, economiei, dreptului și tehnologiei în spaţiul culturii și al civilizaţiei. Se instituie cooperarea permanentă cu institutele de cercetare din țară în scopul identificării, profilării și promovării contribuţiilor autohtone sub titlul Idei, descoperiri și alte contribuţii românești în cunoaștere și tehnologie.
5.În fiecare Institut Cultural Român amplasat în străinătate se organizează – conform practicilor din institutele culturale consacrate – Cursuri de învăţare a limbii române și se asigură certificarea europeană a testării învățării limbii române;
6. În fiecare Institut Cultural Român amplasat în alte țări se asigură: a) dezbateri tematice cu participarea intelectualilor din ţară; b) prezentarea preocupărilor creative, a experimentelor culturale ale noilor generaţii; c) etalarea operelor autohtone validate în pictură, sculptură, urbanism, arhitectură, muzică, literatură, știinţe, filosofie, teologie și în alte domenii; f) prezentarea adecvată a oportunităţilor de turism cultural pe care le oferă România. Fiecare institut trebuie să-și organizeze Biblioteca Culturii Române și să o pună la dispoziția celor interesați;
7.Institutul Cultural Român îsi constituie un Corp de conferenţiari – personalităţi care pot prezenta competent, în limbile internaţionale, evoluţiile din România, Europa și din lume – și-și organizează Grupul Ambasadorilor Onorifici ai Institutului Cultural Român, compus din personalităţi românești și străine preocupate să facă cunoscute realităţile ţării noastre;
8.Institutul Cultural Român își constituie Baza de date a culturii române, în care înregistrează lucrările accesibile internaţional ale intelectualilor autohtoni, de ieri și de azi, din diferite domenii, și pune informațiile la dispoziția interesaților;
9.Institutul Cultural Român va coopera cu Banca Naţională a României și ASE București, precum și cu alte instituţii, pentru organizarea anuală a reuniunii internaţionale „Economia României actuale. Oportunităţi și tendinţe“, la Sinaia, Sibiu sau Brașov;
10.România trebuie să fie nu doar spectator la desfășurările europene, ci actor cu interese, abordări, propuneri proprii. În acest sens, Institutul Cultural Român, în cooperare cu Universitatea din București și Academia Română, va organiza anual conferinţa internaţională „Viitorul Europei“;
11.Institutul Cultural Român, filialele și institutele sale organizează Școli de vară tematice, în domenii precum arte plastice, film, muzică, învățarea limbii române etc., conform practicilor internaţionale de astăzi;
12.Institutul Cultural Român, în cooperare cu uniunile de creaţie și instituţiile respective, realizează și distribuie seria de filme documentare de istorie, geografie și civilizaţie intitulată Comori ale Carpaţilor;
13.Împreună cu Academia Română și instituţiile de istorie contemporană, Institutul Cultural Român publică seria de scrieri România de azi, care prezintă, la nivelul istoriografiei actuale, evoluţiile din România de după 1989;
14.Institutul Cultural Român, împreună cu Ministerul Educaţiei și Cercetării, repune în funcţiune sistemul lectoratelor de limbă și civilizaţie românească, încurajează consolidarea Centrelor de Învăţare a Limbilor din universități și institute și susţine crearea și acreditarea certificatelor naționale de limba română ca limbă europeană, conform practicilor ALTE – The Association of Language Testers in Europe (Asiciația Testatorilor de Limbi din Europa);
15. Institutul Cultural Român, filialele și institutele sale participă, cu contribuţii proprii, la dezbaterile europene consacrate intraculturalităţii și interculturalităţii și va coopera cu instituţiile din ţară în această sferă tematică;
16.Institutele Culturale Românești amplasate în diferite capitale îsi asumă analiza și normalizarea prezenţei autorilor autohtoni accesibili publicului din diferite ţări în bibliotecile majore de la faţa locului;
17.Personalul Institutului Cultural Român se înnoiește în conformitate cu prevederile legale și luând în seamă nevoia stringentă a unei înnoiri de viziune și abordare, a unei măriri a impactului programelor și a unei contribuţii sporite la prestigiul cultural și civilizaţional al ţării.
Se procedează la normalizarea structurilor de personal, afectate grav de tăierile de posturi din 2009-2010, și se organizează concursuri pentru ocuparea de posturi de execuţie din centrală, filiale și institutele amplasate în exterior.
Se ridică nivelul de încadare, ca urmare a trecerii Institutului Cultural Român în subordinea Senatului României și a reorganizării conform noii organigrame;
18.Institutul Cultural Român va întări autonomia fianaciară a institutelor componente și va încuraja diversificarea resurselor de finanţare a acţiunilor (alocări bugetare, acorduri de cooperare pe anumite acţiuni în sistemul public-public, respectiv public-privat, folosirea resurselor europene, sponsorizări, donaţii, sprijin financiar din partea filialelor, activităţi proprii etc.).
Institutul Cultural Român va dezvolta parteneriate și proiecte realizate în regim de cofinanțare cu instituții și organizații culturale în țările în care s-au constituit filialele românești pentru a susține și în acest fel dialogul între culturi, schimbul de valori artistice și spirituale.
Institutul Cultural Român va înființa un serviciu menit să promoveze proiecte cu finanțare extrabugetară și să acceseze fondurile comunitare din cadrul programelor comunitare cu relevanță culturală;
Vor trebui moderate cheltuielile excesive cu logistica pentru a mări resursele financiare alocate reprezentării culturii române (expoziţii, deplasări ale autorilor, ale formaţiunilor etc.) și burselor. Asemenea insitutelor culturale ale altor ţări, cheltuilelile trebuie legate de eficienţă, iar selecţia programelor și proiectelor trebuie făcută conform valorii acestora, de către cei care lucrează în domeniu.
Sunt necesare resurse financiare mai mari pentru o prezenţă mai amplă și cu un impact real, mult mai eficace, a valorilor și civilizaţiei românești în lume;
19.Se organizează expoziția itinerantă „Mari pictori români de azi“ în institutele culturale din rețeaua Institutului Cultural Român;
20.Se organizează expoziția itinerantă „Ipoteze, teorii și contribuții ale tradiției din România în științe și tehnologie“ în institutele culturale din rețeaua Institutului Cultural Român;
21.Se organizează seria de conferințe „Democrația ca formă de viață. Abordări românești“ în diferite institute culturale din rețeaua Institutului Cultural Român;
22.Se organizează expoziția „Proza românească actuală“ în diferite institute culturale din rețeaua Institutului Cultural Român, care prezintă volumele prozatorilor reprezentativi de azi;
23.Se organizează expoziția „Poezia românească actuală“ în diferite institute culturale din rețeaua Institutului Cultural Român, care prezintă volumele poeților români reprezentativi de azi;
24.Se concepe și elaborează Programul de promovare a teatrului românesc actual prin intermediul reprezentanțelor Institutului Cultural Român în exterior, împreună cu responsabilii domeniului;
25.Institutul Cultural Român va urmări ca, în cadrul acordurilor culturale ale României, să se facă actualizările necesare și să se includă prevederile corespunzătoare desfășurării optime a activităților institutelor sale din exterior;
26.Orice cetățean al României are acces, prin competițiile ce se organizează, la resursele financiare și sprijinul Institutului Cultural Român și al filialelor și institutelor sale. Nu există privilegii și discriminări, singurul criteriu de selecție pentru finanțare și sprijin fiind valoarea operelor sau experimentelor propuse;
27.Se organizează programul itinerant „Valori ale culturii tradiționale românești“ în diferite institute culturale din rețeaua Institutului Cultural Român, cu vânzarea corespunzătoare de înregistrări electronice de calitate;
28.Se concepe și se promovează programul „Identitatea românilor în contextul european“ care va etala valori și contribuții românești la cultura europeană;
29.Institutul Cultural Român își amplifică cooperările cu instituțiile responsabile de cultura și civilizația românească și cu institutele similare din alte țări;
30.Direcția Generală Economică și Administrativă prezintă structura cheltuielilor și folosirea resurselor financiare în 2011 și 2012, precum și răspunsurile date de Institutul Cultural Român la rapoartele Curții de Conturi a României. Resursele financiare se reorientează spre cheltuire eficientă sub aspectul sporirii cunoașterii și prestigiului României și spre lărgirea categoriilor de exponenți ai culturii și civilizației românești care sunt sprijiniți. Cheltuielile se aprobă în cadrul examinării și al recomandării de către comisiile de specialitate, care se organizează pe domenii (literatură, arte plastice, film, științe, științe sociale, filosofie, teologie) și iau în seamă valoarea experimentelor, a ipotezelor, a teoriilor, a operei;
31.Este necesară schimbarea criteriilor de evaluare a activităților Institutului Cultural Român. În 2011 se raporta drept criteriu „ponderea evenimentelor de mare anvergură, complexitate și angajare financiară” și se amintea „impactul instituțional”. S-au întreprins numeroase acțiuni în anii recenți, dar trebuie constatat că impactul la publicul larg și prestigiul culturii și civilizației țării noastre nu au sporit semnificativ pe această cale;
32.De aceea, este indispensabilă o profundă reconsiderare a criteriilor și subordonarea hotărâtă a acțiunilor față de obiectivul major al sporirii cunoașterii, prestigiului și atractivității culturii și civilizației din România;
33.Prevederile de mai sus se încorporează în Programul 2013 al Institutului Cultural Român.
