Cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului 2018, Prof. Alberto Castaldini va vorbi despre recenta sa carte: Il Dio nascosto e la possibilità di Auschwitz. Prospettive filosofiche e teologiche sull’Olocausto (Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, Cluj-Napoca 2016), luni 29 ianuarie 2018, ora 17.30, în Sala «Marian Papahagi» a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, exprimând câteva reflecţii asupra Holocaustului şi în privinţa relaţiei dintre om şi Divinitate, după tragica experienţă a lagărelor de concentrare naziste.
Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului 2018 este marcată la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia printr-o seară de reflecţie pornind de la recentul volum al profesorului Alberto Castaldini. Lucrarea vizează tema relaţiei dintre om şi Dumnezeu în contextul Holocaustului şi consecinţele acestei tragedii asupra credinţei. Istoria, în lumina revelaţiei iudeo–creştine, este spaţiul în cadrul căruia autorul parcurge o serie de căi hermeneutice. Acestea reprezintă cadre interpretative spre identificarea unor răspunsuri asupra acţiunii aneantizante a răului. În volum sunt recurente referirile la patrimoniul filosofic occidental, pe lângă cele privitoare la gânditorii ebraici, ca şi la contribuţiile originale în acest sens ale teologiei creştine, catolice şi reformate.
În analiza dezvoltată de autor sunt determinante abordarea hermeneutică a experienţei religioase şi reprezentarea Divinităţii creatoare caracterizată de infinita-i libertate de acţiune. Este aceeaşi perspectivă care nu exclude posibilitatea acţiunii răului în istorie, adică a ceea ce autorul numeşte «la possibilità di Auschwitz». O atenţie deosebită este acordată în lucrare concepţiei ebraice de Dumnezeu în înţelesurile tradiţiei biblice şi rabinice. Dumnezeul omnipotent se dovedeşte şi un Dumnezeu plin de compasiune, afectat în mod direct de suferinţele umane. Dumnezeul absent, invizibil şi tăcut de laAuschwitz este cel ce i s-a arătat lui Moise pe muntele Horeb, este Dumnezeul lui Avraam şi al lui Isus, Dumnezeul istoriei: legătura dintre Dumnezeu şi om este indisolubilă, ca şi căutarea Divinităţii şi încercările de a înţelege raţiunile suferinţei Creatorului.
Auschwitz rămâne locul paradigmatic al răului, deopotrivă suferit şi provocat de om, iar reflecţiile privind locul şi rolul Divinităţii, în contextul Umanităţii suferinde, se dovedesc fundamentale şi în lumea de astăzi. Dumnezeul infinitei posibilităţi creatoare pare a avea trăsăturile unui Dumnezeu care «se metamorfozează», în vreme ce Geneza rezultă un «moment încă deschis» pe care acţiunile răului sunt în măsură a-l întrerupe. Ca urmare, Dumnezeul creator al istoriei ar putea chiar să sufere alături de om şi prin om până la a-şi «însuşi» umilinţa şi suferinţa celor generaţi după chipul şi asemănarea sa.
Alberto Castaldini, doctor în filosofie, predă filosofia şi teologia istoriei la Facultatea de Teologie Greco–Catolică şi la Institutul de Studii Ebraice «Dr. Moshe Carmilly» ale Universităţii Babeş–Bolyai din Cluj-Napoca, al cărei profesor de onoare este din 2009, fiind totodată şi profesor invitat la Pontificio Ateneo Sant’Anselmo din Roma. Este membru asociat al Centrului de Studii Ebraice al Universităţii din Bucureşti. De asemenea, colaborează cu Facultatea de Teologie Romano–Catolică a Universităţii din Bucureşti. Din 2006 până în 2010 a fost director al Institutului Italian de Cultură din Bucureşti şi ataşat cultural al Ambasadei Italiei în România. Jurnalist profesionist din 2000, a fost membru al comitetului de redacţie al revistei «Aggiornamenti Sociali» a Ordinului Iezuit şi a colaborat cu revista de geopolitică «Limes». Este membru titular al Accademia di Agricoltura Scienze e Lettere din Verona, Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova, membru al Istituto per gli Incontri Culturali Mitteleuropei din Gorizia, membru de onoare al Institutului de Istorie «Nicolae Iorga» din Bucureşti al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universităţii «1 Decembrie 1918» din Alba Iulia. În anul 2010 i-a fost acordată Diploma «Meritul Academic» a Academiei Române. În decembrie 2016, Sfântul Scaun i-a conferit Ordinul pontifical «Sfântul Grigorie cel Mare» în grad de Comandor.
Din bogata sa operă, sunt de menţionat următoarele lucrări: Der Kelch des heiligen Johannes. Die Verehrung des heiligen Evangelisten Johannes in den zimbrisch-deutschen Sprachinseln (Viena, Edition Praesens, 1998); Il Segno del Giusto: Francesco d’Assisi e l’ebraismo (Reggio Emilia, Diabasis, 2001); L’ipotesi mimetica. Contributo a una antropologia dell’ebraismo (Firenze, Olschki, 2001); Mondi paralleli. Ebrei e cristiani nell’Italia padana dal tardo Medioevo all’Età moderna (Firenze, Olschki, 2004); Giovanni Papini: la reazione alla modernità (Firenze, Olschki, 2006); La segregazione apparente. Gli Ebrei a Verona nell’età del ghetto (secoli XVI–XVIII) (Firenze, Olschki, 2008); Jewish World and Christian Nation in the Romanian Space from Middle Ages to the Contemporary Age (Bucureşti, Editura Universităţii, 2010); Il ballo sotto il tiglio. Scritti sulle minoranze di origine germanica delle Alpi meridionali (Padova, Imprimitur, 2012); Il Dio nascosto e la possibilità di Auschwitz. Prospettive filosofiche e teologiche sull’Olocausto (Cluj-Napoca, Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, 2016); Ipoteza mimetică. Despre evrei şi originile modernităţii (Oradea, Ratio ed Revelatio, 2018) [sub tipar]; Dolore del mondo e mistero di iniquità. Il male in Romani 8, 18-39 (Firenze, Olschki, 2018) [sub tipar].
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Parteneri media: «Agenda Diasporei», «Gazeta Românească».
