„Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation”, un proiect expozițional itinerant inițiat de Institutul Cultural Român din Berlin în iunie 2019, este prezentat și în România, la Galeria de artă contemporană Magma Sfântu Gheorghe (18.09- 25.10.020) și la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov (27.11 - 20.12.2020).
Proiectul, care a fost vernisat in strainatate la Berlin si Budapesta, include poziții artistice contemporane a opt artiști preponderent originari din Transilvania, atât români cât și maghiari, care abordează peisajul transilvănean prin medii diverse: pictură, fotografie, colaj, land art, docu-ficțiune, appropriation art. Ea pune în evidență, de asemenea, materiale inedite (foto, video și text) din arhivele personale ale fondatorilor grupului artistic acționist MAMŰ.
Land-art-ul şi arta peisajului sunt privite de regulă ca fiind practici opuse. Prezenta expoziție relavizează această delimitare strictă. O înțelegere a peisajului ca practicăculturală, în accepția lui W.J.T Mitchell, face ca clasificarea pe genuri specifică istoriei artei să își piardă din importanţă, lăsând loc înţelegerii conceptului de peisaj ca discurs şi mediu de reprezentare implicat în formarea unei reţele complexe de identităţi police, sociale şi culturale.
Astfel, expoziția investighează aspecte ale relației dintre practica artistică si peisajul transilvănean ca spațiu de intervenție artistică, pe de-o parte, și de contemplare pe de altă parte, ca spațiu „natural”, dar și ca spațiu medial, ca spațiu idealizat, marcat de pitoresc, dar și ca spațiu al confruntărilor identitare și culturale.
MAMŰ este un grup artistic de neo-avangardă fondat în anul 1979 de artiștii Elekes Károly, Garda Aladar si Arpad Nagy în Târgu Mureș/Marosvásárhelyi. Numărând peste 60 de membri activi, cu precădere etnici maghiari, dar și români, grupul MAMŰ s-a dovedit deosebit de prolific în perioada 1979 - 1985. Aceștia foloseau mediul natural înconjurător, cu precădere pe cel rural, din vecinătatea așa numitului Vizeshalmok (Dâmburile Umede), ca spaţiu performativ destinat intervenţiilor și acțiunilor artistice. Ritualurile performative și acțiunile artistice numeroase organízate de acest grup sunt puțin cunoscute publicului larg, deși ele dovedesc conexiuni interesante între neo-avangarda românească a anilor 70-80 și alte grupări artistice internaționale din aceeași perioadă. Aplecarea către cultura materială populară, ţărănească , precum şi ritualurile funebre cu caracter mitic-religios reunind caracteristici creştine şi păgâne particularizează arta practicată de MAMŰ faţă de alte practici similare din occident, care utilizau de asemenea natura şi mediul rural ca spaţii de creaţie (artiști precumWalter de Maria, Robert Smithson, Michael Heizer, Richard Long.
Radu Băieș (n. 1988 în Cluj-Napoca) este unul dintre cei mai tineri reprezentanți aiȘcolii de Pictură de la Cluj, instituție ce se bucură de recunoaștere internațională. A absolvit în 2011 Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Băieș este interesat de observarea și ilustrarea vieții rurale cotidiene din împrejurimile orașului său natal, pe care o învăluie în lumina misterioasă, crepusculară dintre noapte și zi. Contururi ale figurilor ciobanilor, turme de oi abstractizate și copaci giganți cu trăsături antropomorfice se amestecă în mod nedeslușit, îndemnând la reflecție asupra legăturii dintre om și natură.
Anca Benera (n. Constanța 1977) și Arnold Estefan(n. Târgu Secuiesc 1978) sunt un duo colaborativ fondat în 2011. Benera și Estefan lucrează în medii diverse, de la instalație și desen, la video și performance. Cei doi artiști transcend barierele impuse de etnicitate, de diferențele naționale sau lingvistice, propunând o sensibilitate postnațională și o formă de apartenență mult mai complexă, multistratificată. În performance-ul filmat prezentat în expoziție, Pacta sunt Servanda,cei doi artiști citesc simultan în română și maghiară diverse capitole din manualele noastre de istorie care constituie sursele disputelor interetnice din Transilvania. Juxtapunerea simultană a vocilor lor creează un bruiaj al celor două versiuni care se anulează reciproc și creează o a treia versiune, hibridă.
Zsolt Fekete (n. 1967, în Târgu-Mureș) a început să lucreze la seria de fotografii The Photograph of Time în 1999. Mai bine de o decadă a mers pe urmele celor doi fotografi din secolul al 19-lea, repetând nu doar unghiurile, luminozitatea și anotimpurile din fotografiile originale cu multă precizie, ci și tehnica fotografică, astfel rezultând monumente peisagistice– perechi de fotografii sau triptice – extrem de meticulos executate, având o factură aproape religioasă și suprapunând trecutul peste prezent. Interesat de interoperabilitatea dintre fotografie și pictură, Fekete face numeroasereferințe la pictura de peisaj. Prezenta selecție reprezintă doar o mică parte din fotografiile seriei, înfățișând unele dintre cele mai pitorești peisaje din Transilvania.
Elekes Károly (n. Cristuru Secuiesc/ Székelykeresztúr, 1953) este unul din membrii fondatori ai MAMÜ. Károly se poziționează între neo-avangardă, conceptualism, nature art, colaj, appropriation art. După etapa intensă de creație în cadrul grupului MAMÜ, Károly emigrează în Budapesta în 1984. Expoziția revizitează și pune în oglindă intervenții artistice din diverse etape de creație, inclusiv elemente inedite din arhiva personală și o selecție de lucrări din seria sa intitulată Tuning.Din 2003, Karoly achiziționează sistematic tablouri și peisaje vechi, anonime, kitsch, create de amatori, în număr de 18 an de an, și intervine în ele cu propriul său stil pictorial, creând colaje ironice pe tema ”sfârșitului artei”.
Kovács Lehel (n. Sfantu Gheorghe/ Sepsiszentgyörgy, 1974) este un pictor peisagist, membru al grupului MAMÜ de după 1991 și ulterior membru al grupului Elesd. Lehel locuiește în Germania și predă pictură la Universitatea de artă din Rostock. Pictează peisaje de dimensiuni reduse, scene de natură în care intervenția umană este vizibilă, producând un impact puternic. Peisajele transilvănene dețin un rol predilect în practica sa.
Mircea Nicolae (1980- 2020), pe numele său real Ionuț Cioană, a fost un artist și curator român, decedat anul acesta. În proiectul său „Oare munții știu?” prezentat în expoziție și realizat în 2017, Mircea Nicolae revizitează arhiva personală a artiștilor Ion Râmnic și István Mihály din Târgu Mureș, încercând să reintroducă în circuitul cultural local și național activitatea acestora. Cei doi artiști aparțin generației anilor ’70, fiind formați în jurul scenei locale coagulate de grupul MAMÜ.
Kisspál Szabolcs (n. Târgu Mureș/ Marosvásárhely 1967) locuiește Budapesta. Lucrează cu diverse mijloace de exprimare, de la fotografie la film, instalație, obiecte și intervenții publice. S-a născut și a copilărit în Transilvania, iar la cincisprezece ani a emigrat în Ungaria. Câteva decenii mai târziu a devenit martorul deteriorării tinerei democrații liberale spre un regim autoritar bazat pe un discurs puternic naționalist. Asta l-a determinat să își dedice activitatea artistică revizuirii și investigației critice a mecanismelor complexe ale construcției identităților naționale. Expoziția prezintă lucrarea sa video Geografia Amoroasă,care, prin strategii docuficționale,evidențiază cum peisajul poate fi transformat într-un vehicul al propagandei naționaliste. În prezent predă la University of Fine Arts din Budapesta.
- MAGMA CONTEMPORARY, Piața Libertății 2, Sfântu Gheorghe
Artiști: Anca Benera & Arnold Estefan, Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács,MAMŰ,Mircea Nicolae, Radu Băieș, Szabolcs Kisspál
Curatoare: Daniela Duca, Virag Major Kremer
Vernisaj: 17.09.2020, ora 19.00
Perioada expoziției: 18.09 - 25.10.2020
- Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov
Vernisaj: 27.09, ora 19.00
Perioada expoziției: 28.11- 22.12.2020
