Povestea pare desprinsă dintr-un film hollywoodian: Ion Bârladeanu este un om al străzii de 62 de ani. Doarme pe o saltea murdară la capătul unei ghene a unui bloc de pe Calea Moşilor, din bunăvointa proprietarilor cărora, în schimb, le sortează gunoiul. În tinereţe, Ion visa să devină regizor de film. În anii ‘70 a început să creeze colaje pe care le numeşte “filmele mele”, dar acesta este un secret pe care nu îl impărtăşeste decât cu oamenii pe care îi consideră destul de inteligenţi să îi înţeleagă şi să îi aprecieze lucrările. Pe Ion nu îl interesează să se îmbogăţească din arta pe care o face, ci îşi doreşte doar o bicicletă simplă. Dan Popescu este un tânăr galerist care a auzit din întâmplare despre Ion Bârladeanu şi s-a hotărât să-l viziteze. Tânarul a fost copleşit de cele peste 800 de colaje făcute de artistul din ghenă între anii ’70 – ’90, colaje care se încadrează în suprarealism şi popart, venind dintr-o vreme în care manifestările artistice de acest fel erau interzise şi complet inaccesibile românilor. La de 62 de ani, Bârlădeanu a expus la Bucureşti pentru prima oară 20 de lucrări pe teme politice. Între timp, a expus la Basel şi la Londra, în 2009, şi la Paris în 2010.
În piesele lui Shakespeare, nebunii au întotdeauna rolul important de a sublinia adevărul în dramă. Ion Bârlădeanu mi-a părut a fi criticul excentric, cu calităţile nebunului shakespearean. Ion nu a avut niciodată o existenţă onorabilă şi a reusit să îşi trăiască viaţa atât în afara societăţii, cât şi în interiorul ei. El a creat într-un mediu izolat, în care nu au răzbătut influenţele criticilor, trendurilor sau ale pieţei şi nici orice alte aşteptări şi comparaţii exterioare. Ion este pentru mine un fenomen rar în piaţa artei oficiale unde artiştii sunt curtaţi şi corupţi de la foarte începutul manifestării lor artistice, începând chiar în timpul educaţiei lor instituţionale. - Alexandru Nanau
ICR Viena propune de-a lungul anului 2012 o serie de șase proiecţii de filme documentare relevante din ultimii ani. Prezenţa culturii române şi a artiştilor români în spaţiul austriac se bucură deja de o bună primire atât din partea actorilor culturali, cât şi din cea a publicului. Seria a fost realizată cu sprijinul Societăţii Austro-Române şi al HBO. Până acum, seria a inclus documentarele Where Europe Ends (RO 2007), Wild Carpathia (UK 2011) şi Crulic - Drumul spre dincolo (RO/PL 2011).
