Expoziţia „Duşmance ale poporului” se deschide la Accademia di Romania din Roma

Accademia di Romania in Roma organizează, în perioada 7 martie – 10 aprilie, expoziția „Dușmance ale poporului”, un proiect dedicat femeilor victime ale regimului comunist, la Sala de expoziții a Accademia di Romania in Roma (Viale Belle Arti, 110). Evenimentul oferă publicului un prilej de a celebra Ziua Internațională a Femeii și de a reflecta asupra condiției femeii în regimurile totalitare.

Expoziția este organizată de Accademia di Romania in Roma – Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Fundația Academia Civică și cu Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet și se bucură de patronajul Ambasadei României în Italia și a Asociației Italiene de Românistică (AIR).

La inaugurarea expoziției, doamna Ana Blandiana, fondatoare și președinte al Fundației Academia Civică, va vorbi despre ”Memoria ca formă de justiție”, iar doamnele Ioana Boca (director executiv al Fundației Academia Civică) și Virginia Ion (secretar științific al Fundației Academia Civică și curatorul expoziției). La deschidere va interveni, de asemenea, doamna Niculina Moica (președinta Asociației Foștilor Deținuți politic din România), care va aduce în fața publicului propriile mărturii directe pe această temă pe cât de dureroasă, pe atât de necesar de a fi împărtășită și înțeleasă.

Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea. „Duşmani ai poporului” nu au fost doar adulţi, ci şi copii, nu au fost doar bărbaţi, ci şi femei.

O statistică realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet arată că 5,31% dintre deţinuţii închişi din motive politice în România comunistă au fost femei. Fie că li s-a stabilit pedeapsa printr-o sentinţă a tribunalelor militare, fie că au primit aşa-numitele condamnări administrative, fiind arestate în baza unor liste emise de Ministerul de Interne, mii de femei au îndurat condiţiile de detenţie din închisorile şi lagărele comuniste din România. Lor li se adaugă miile de femei deportate în 1945, ca fiind de etnie germană, în 1949, ca moşierese, sau în noaptea de Rusalii a anului 1951, dar şi miile de femei din Basarabia şi Nordul Bucovinei deportate în Siberia, ca românce.

Expoziţia aduce în faţa publicului 16 studii de caz și 71 de portrete de femei care au fost reţinute în perioada comunistă din raţiuni politice şi care au fost catalogate de regimul comunist drept „duşmani ai poporului” din cele mai variate motive: pentru că avuseseră legături cu Occidentul, fiind acuzate de „înaltă trădare”, pentru că făcuseră parte din rezistenţa anticomunistă din munţi sau pentru că se opuseseră ca pământurile să le fie confiscate în timpul procesului de colectivizare, iar unele dintre ele devenit victime pur şi simplu pentru că erau mamele, soţiile, fiicele sau surorile unor persoane considerate periculoase de către regim.

Pe lângă cele 71 de victime-femei, într-o secţiune denumită „Cele mai tinere deţinute” sunt prezentate şi câteva cazuri de fetiţe care au cunoscut detenţia politică în perioada comunistă: ele s-au născut în închisoare, mamele lor fiind însărcinate în momentul arestării.

De asemenea, în expoziţie sunt redate şi aspecte ale regimului penitenciar din închisorile de femei, folosindu-se fragmente din memorialistica de detenţie sau obiecte realizate în închisoare.

Expoziţia „Duşmance ale poporului” este un proiect al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Curatorul expoziției este Virginia Ion, iar design-ul expoziţional a fost realizat de Zeppelin Design.

Expoziția a fost realizată în 2021 și deschisă în primul an la Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet din București, str. J.L. Calderon nr. 66.

În septembrie 2023 a fost deschisă la Memorialul Revoluției din Timișoara, fiind itinerată apoi la Brăila, la Muzeul Brăilei Carol I, la Chișinău, la Muzeul Național de Istorie al Moldovei și la Sighet, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Expoziția Dușmance ale poporului a obținut premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, standuri și scenografie” decernat în cadrul galei Anualei de Arhitectură organizată de Ordinul Arhitecților Filiala București în decembrie 2021. Juriul a considerat că este ”o expoziție care creează o serie de imagini puternice, viscerale în care tema este exploatată și privitorul este transpus în universul sumbru evocat de aceasta. Publicul devine un actor în expoziție, prin sunete, imagini și jocul de lumină și întuneric, el depășește condiția de simplu martor. Elemente mărunte, aparent neînsemnate ( citate sau obiecte personale) sunt expuse cu măiestrie și capătă greutate in conturarea atmosferei. O temă cu o rezonanță emoțională tragică pentru istoria oricărui timp este abil amplificată, în doză condensată, în această expoziție.”

***

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a luat naştere în 1993 din iniţiativa scriitorilor Ana Blandiana şi Romulus Rusan, fiind primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Memorialul are ca scop general educaţia civică printr-o bună cunoaştere a trecutului apropiat al României şi al Europei de Est. Persoana juridică care realizează și administrează Memorialul este Fundaţia Academia Civică.

Memorialul are două părţi componente: Muzeul Memorial, situat la Sighetu Marmaţiei, şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, care se află în Bucureşti. Muzeul a fost realizat în clădirea fostei închisori din Sighet, unde în perioada 1950-1955 a fost închisă elita politică, economică şi religioasă a României interbelice. Fiecare celulă a fost transformată în sală de expoziție, în fiecare din cele 60 de săli fiind tratată câte o temă din istoria recentă a României: naționalizare, colectivizare, comunizarea învăță­mântului, armatei, poliției, justiției, rezistența anticomunistă din munții României (care a durat între 1945 și 1962), represiunea asupra Bisericii, crearea Securității, a gulagului și, mai departe, ajungând la mișcările disidente, miniere și muncitorești din anii ’80.Principalele teme abordate sunt represiunea comunistă, deconstrucția statului de drept şi înlocuirea lui cu un sistem totalitar.

Fosta închisoare transformată în muzeu este astăzi decorul-cadru pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul comunismului în România și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei. În fiecare celulă a ei, transformată în sală de muzeu, se găsește un detaliu tematic sau cronologic al malformației politice care a adus suferință și moarte – în interiorul sau în exteriorul zidurilor de închisoare – de-a lungul secolului XX european.

Centrul Internaţional de Studii cuprinde: Departamentul de istorie orală, Arhiva, Departamentul de cercetare, Departamentul pentru expoziţii şi Departamentul editorial (Editura Fundaţiei Academia Civică).

În cei 31 de ani de activitate, Memorialul a avut sute de acţiuni (expoziţii itinerate în ţară şi străinătate, simpozioane, publicaţii, activităţi educaţionale, proiecte europene, înregistrări de istorie orală, lansări de carte etc.) prin care a oferit publicului larg informaţii pentru a înţelege mai bine ceea ce s-a întâmplat în România şi în alte ţări din Europa de Est în cele aproape cinci decade de regim totalitar comunist, dar şi complexitatea traumelor acestei perioade istorice.

Parteneri media:Agenzia NOVA, Orizzonti culturali italo-romeni, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Trinitas TV.