VARȘOVIA. Întâlnirile lui Brâncuși cu Modigliani, Satie, Joyce, Pallady sau Picasso, în amintirile lui V.G. Paleolog
Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție
ROMA. Alexandra Oancea. Io Sono. Expoziție de artă contemporană
Io sono!Expoziție de artăInaugurare: joi, 3 septembrie, ora 18:00Galeria de Artă Accademia di Romania in RomaViale delle Belle Arti, 110 În perioada 03-15 septembrie 2020, Accademia di Romania in Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Roman, organizează expoziția
VARȘOVIA. Cella Delavrancea, despre Brâncuși: „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii“
Celebra pianistă Cella Delavrancea l-a vizitat pe Brâncuși în atelierul din Impasse Ronsin după scandalul provocat de expunerea lucrării „Prinţesa X” la Salonul Independenților de la Paris. „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii, de
VENEȚIA. Principatele Dunărene ca parte a Creştinătăţii, într-o hartă de secol XVIII
În cadrul expoziţiei online „Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII / Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Le terre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque-Settecento“, Institutul Român de Cultură
ISTANBUL. Artistul vizual Mirela Trăistaru, despre „O poveste din Nepos”
Proiectul expozițional de cercetare și creație „O poveste din Nepos”, al artistei Mirela Trăistaru, va fi prezentat, într-un material video, de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir”din Istanbul, în perioada 7-10 august, pe site și pe rețelele de
VARȘOVIA. Scriitorul Eugen Jebeleanu, despre întâlnirea emoționantă cu octogenarul Brâncuși
Întâlnirea scriitorului Eugen Jebeleanu cu octogenarul Brâncuși, la Paris, în data de 13 octombrie 1956, când sculptorul se afla în ultimul an din viață – Brâncuși s-a stins la 16 martie 1957 – este prezentată de Institutul Cultural Român de la Varșovia
LISABONA. Relația dintre trup și suflet, expusă în 27 de picturi ale artistei Sabina Elena Dragomir
Expoziţia de pictură „Ea a fost aici“ a artistei Sabina Elena Dragomir, care cuprinde 27 de lucrări de dimensiuni mari și medii, va fi găzduită de Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona, în perioada 13 august – 15 octombrie 2020. Operele fac parte
TEL AVIV. Lumea formelor și înțelesurilor ascunse, în fotografiile lui Vladi Alon
Expoziția de fotografie „Pareidolia – înțelesuri ascunse” a artistului israelian de origine română Vladi Alon poate fi vizitată în Galeria Institutului Cultural Român de la Tel Aviv în perioada 3-31 august 2020. Proiectul reunește o serie de aproximativ 30
ISTANBUL. Reconstituirea coregrafică a unei personalități care a revoluționat codurile dansului: Lizica Codreanu
Proiectul video „Lizica Codreanu – o reconstituire”, producție 2020 a Centrului Național al Dansului București, va fi prezentat de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir”de la Istanbul, în perioada 4-7 august 2020, pe pagina de Facebook, în seria de
Muzicianul Dinu Lipatti și pictorul Vadim Crețu, în două albume editate de Institutul Cultural Român
Editura Institutului Cultural Român a publicat recent, în condiții grafice excepționale, albume dedicate pianistului și compozitorului Dinu Lipatti și pictorului Vadim Creţu. Albumul bilingv Dinu Lipatti: Muzicianul în imagini. The Musician in Pictures (în limbile
LISABONA. Sculptura „Zbor” a artistului Ștefan Radu Crețu, expusă în Algarve
După două expuneri de succes în Portugalia, în parcul „Marechal Carmona” din centrul orașului Cascais (2018) și în grădina Centrului Cultural din Redondo (2019), sculptura „Zbor” a artistului Ștefan Radu Crețu a fost amplasată în orașul Almancil, din
VARȘOVIA. „Discuții la Masa Tăcerii“: Brâncuși, în amintirile arhitectului Octav Doicescu
În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat