Timp

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

Bass-baritonul Cătălin Țoropoc, solist al Operei Naționale București, este invitatul ediției din 22 iulie 2020 a proiectului online „Mercoledì Musicaliˮ (Miercurea Muzicală), derulat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în

19 creatori din Franța împărtășesc experiențele lor și proiectele pe care le-au gândit în timpul pandemiei, în cadrul proiectului „Bien Ensemble“, inițiat de Institutul Cultural Român de la Paris. În fiecare zi de marți, începând din 12 mai și până la

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

După succesul din cadrul festivalului EUROPALIA, la Leuven și Bruxelles, proiectul muzical „Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu“ va fi prezentat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Outernational Virtual Festival, organizat de platforma culturală

În expozeul despre ce a fost lista canonică în intenția redacției „România literară“ – un „ghid“, „vector“, și nu un îndreptar obligatoriu –, criticul Răzvan Voncu vorbește despre „haosul axiologic“ din domeniul literar, despre dispariția

„Posteritatea este cel mai bun judecător“, afirmă criticul literar Daniel Cristea-Enache în prelegerea sa despre construcția canonică literară, comparată cu o piramidă – cu vârful în sus sau în jos, în funcție de perspectiva noastră. Observând că în

O serie exclusivă a fotografiilor reunite sub titlul „Peisaje portugheze de pandemie”, realizate de Cosmin Bumbuț, vor fi expuse în premieră, pe paginile de Facebook și Instagram ale ICR Lisabona, în perioada 15 - 21 iulie 2020.   Din 2013, fotograful Cosmin

„Beethoven – Unsterbliches genie”/ „Beethoven, geniu nemuritor”, romanul grafic recent apărut la editura Carlsen, cea mai prestigioasă editură germană în materie de benzi desenate, a fost ilustrat de către arhitectul şi graficianul român Remus Brezeanu,

Președintă a Societății Internaționale „George Enescu” din Viena și cunoscută marelui public din România pentru inițiativa și reușita de salvare și reabilitare a casei Enescu, pianista Raluca Știrbăț, împreună cu violoncelistul austriac Rudolf Leopold,

Ce înțelesuri are cuvântul transformare - individuală și socială în spațiul artistic românesc, în era post-COVID19? Ce tactici și strategii se folosesc pentru a recoloniza ceea ce este supranumit „real”? Cum se negociază valorile în aceste demersuri? Ce

„Brâncuşi cerea uneori inginerului imposibilul“, mărturisea Ștefan Georgescu Gorjan (1905-1985), cel care a conceput proiectul tehnic al „Coloanei infinite“. Amintirile sale despre Brâncuși sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în