Targ

Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, va susține o prezentare a operei lui Constantin Brâncuși joi, 3 septembrie 2020, pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român„Dimitrie Cantemir” de la

Evenimentul „Atelierele Brâncuși – Simpozionul Internațional de Sculptură și Pictură”  este organizat de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” și Primăria Municipiului Târgu Jiu la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara,

Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție

Concertul Classic on air, susținut de Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, avându-i ca soliști pe violoncelistul Adrian Naidin, violonistul Lucian Duță, tenorul Alin Stoica și soprana Stephanie Radu are loc luni, 10 august 2020,

Radu Pavel Gheo prezintă, pe 4 august, texte în română și în engleză, în cadrul proiectului de la „Viața de la capăt: scriitorii imaginează lumea după pandemie”, organizat de Institutul Cultural Român din New York, în parteneriat cu Muzeul Național

În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

„Beethoven – Unsterbliches genie”/ „Beethoven, geniu nemuritor”, romanul grafic recent apărut la editura Carlsen, cea mai prestigioasă editură germană în materie de benzi desenate, a fost ilustrat de către arhitectul şi graficianul român Remus Brezeanu,

„Brâncuşi cerea uneori inginerului imposibilul“, mărturisea Ștefan Georgescu Gorjan (1905-1985), cel care a conceput proiectul tehnic al „Coloanei infinite“. Amintirile sale despre Brâncuși sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în

Cea mai populară piesă de teatru a lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, este și cea mai recentă traducere din limba română în limba engleză în Regatul Unit. Comedie dulce-amăruie ce încă este jucată la scară largă în România, opera a fost tradusă

Complementar proiectului „Venezia vista dai grandi pittori romeni/Veneția văzută de marii pictori români“, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția lansează miercuri, 1 iulie 2020, în mediul virtual, expoziția „Veneţia şi laguna