Tar

SUMAR NR. 68 Pagini autobiografice Sergio Benvenuto – A fost odată la Paris Matei Călinescu – File de jurnal Dincolo de eveniment Svetlana Alexievich – Securea şi călăul Felicia Antip – Criza Rafael Gumucio – Strigoi basci Cihan Tugal – Înverzirea

SUMAR NR. 65 Pagini autobiografice Ryszard Kapuściński – Războiul fotbalului Ion Vianu – Ecerciţiu de sinceritate Dincolo de eveniment Perry Anderson – Înfăţişarea Europei Mircea Vasilescu – Când ideologia o ia înaintea adevărului Guillaume Dasquié

SEMN - Revistă literară Revista SEMN se poziţionează ca principala publicaţie culturală din Republica Moldova care apare în afara Chişinăului şi are drept scop dezbaterea de idei, reflectarea unor tematici de interes pentru cultura română modernă, precum şi

H. -R. Patapievici – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Studii de fizică (1977-1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986-1994), asistent universitar (1990-1994), director de studii (1994-1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional

PARTEA 1. DISPOZIȚII GENERALE CAPITOLUL 1: INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN 1. 1 ROLUL INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN 1. 2 STATUT JURIDIC 1. 3 BAZA LEGALĂ 1. 4 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT 2. 2 CONDUCEREA

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Cadru legal

Revista PLURAL este un mesager elevat al culturii şi civilizaţiei româneşti, ce redimensionează fenomene remarcabile ale istoriei noastre în raport cu alte culturi, deschizând porţile unui dialog lipsit de graniţe şi prejudecăţi. Limba engleză înlesneşte receptarea

„Tema aleasă spre cercetare de Georgiana-Margareta Scurtu este importantă şi atrăgătoare, puţin cercetată în amănunţime, deci interesantă şi dificilă. Ea acoperă un aspect notabil al relaţiilor dintre România şi Franţa într-o perioadă bântuită de

Volumul de fata urmareste sa recastige interesul publicului pentru istoria unei celebre familii bucurestene, ai carei membri s-au distins prin eforturi constante depuse in favoarea modernizarii institutionale a unei tari tinere. Din mostenirea culturala a familiei Minovici

Studiile din acest volum încearcă să identifice „punerea în scenă a diferitelor evenimente din viaţa cotidiană, acordând termenului de „spectacol public o definiţie destul de largă: tot ceea ce la un moment dat reuneşte un public fie ca actor activ şi implicat

În cartografierea geografiei umane bucureştene, partea cea mai interesantă ţine de confruntarea dintre vechi şi nou, dintre cei care doreau să trăiască aidoma străbunilor turcizaţi şi copiii lor, ce aduceau cu ei comportamente şi preocupări din urbele europene.

Alături de instantaneele bucureştene din fotografiile lui Dan Hayon, volumul conţine un eseu-poem al Magdei Cârneci, unde pretextul olfactiv prilejuieşte o călătorie prin tot ce are mai specific – bun sau rău – capitala de pe malurile Dâmboviţei: „Bucureşti,