Sat

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

A apărut un nou număr în limba engleză al revistei academice Close up (nr 1/2020), editată de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (UNATC), cu sprijinul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN).

Patru fotografii din colecția „Etnografii“ a artistei Felicia Simion vor fi expuse, la propunerea Institutului Cultural Român de la Paris, în cadrul expoziției „Visage(s) d'Europe“, un proiect al EUNIC ce reunește anul acesta 13 fotografi din 13 țări.

Accademia di Romania in Roma, împreună cu Ambasada României în Republica Italiană și cu asociația culturală ProEvent invită publicul vineri, 24 iulie 2020, de la ora 21. 00 (ora locală), la Casa del Cinema (arena deschisă ”Ettore Scola”, Largo Marcello Mastroianni,

Atașat, urmăriți activitatea Institutului Cultural Român de a promova cultura și civilizația română în lume, în perioada 11-17 iulie 2020.

În calitate de parteneri ai proiectului „Trianon. După 100 de ani”, inițiat de Asociația Contemporanul, vă invităm să lecturați articolele dedicate temei în revista Contemporanul. Ideea Europeană – numerele 8/august 2020, proaspăt ieșit de la tipar, și 7/iulie

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

După succesul din cadrul festivalului EUROPALIA, la Leuven și Bruxelles, proiectul muzical „Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu“ va fi prezentat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Outernational Virtual Festival, organizat de platforma culturală

Unele dintre cele mai prețioase piese și artefacte unicat, documente și imagini de arhivă, istorii reale, dar poate mai puțin cunoscute, precum și mărturii inedite ale specialiștilor români sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Madrid, pe site și

În expozeul despre ce a fost lista canonică în intenția redacției „România literară“ – un „ghid“, „vector“, și nu un îndreptar obligatoriu –, criticul Răzvan Voncu vorbește despre „haosul axiologic“ din domeniul literar, despre dispariția

„Posteritatea este cel mai bun judecător“, afirmă criticul literar Daniel Cristea-Enache în prelegerea sa despre construcția canonică literară, comparată cu o piramidă – cu vârful în sus sau în jos, în funcție de perspectiva noastră. Observând că în

„Beethoven – Unsterbliches genie”/ „Beethoven, geniu nemuritor”, romanul grafic recent apărut la editura Carlsen, cea mai prestigioasă editură germană în materie de benzi desenate, a fost ilustrat de către arhitectul şi graficianul român Remus Brezeanu,