Raport

Volumul reuneşte texte ale autorilor: Violeta Barbu, Florina Manuela Constantin, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Andreea-Roxana Iancu şi Gheorghe Lazăr. Cum au fost construite, cum au funcţionat şi cum s-au întrupat în legături sociale reprezentările pe care

Raport de activitate 2005-2008, 704 p.

ICR își prezintă activitatea din 2010 într-un raport care descrie proiectele derulate în țară și în străinătate.

ICR își prezintă activitatea din 2011 într-un raport care descrie proiectele derulate în țară și în străinătate.

ICR își prezintă activitatea din 2011 într-un raport care descrie proiectele derulate în țară și în străinătate.

ICR își prezintă activitatea din 2014 într-un raport care descrie proiectele derulate în țară și în străinătate.

Măsuri pentru consolidarea cunoașterii și prestigiului culturii române întreprinse de Institutul Cultural Român începând cu 1 octombrie 2012 Activitățile Fundației Culturale Române, devenită mai târziu Institutul Cultural Român, sunt cunoscute, inclusiv pe

SILVIA-DANA CACIURNăscută pe 27 ianuarie 1988, în Calafindeşti, judeţul Suceava. A absolvit “Colegiul Naţional Mihai Eminescu” din Suceava (profil umanistic, ştiinţe sociale – studii europene). Între 2007 şi 2010 a urmat cursurile Facultăţii de Istorie,

ICR își prezintă activitatea din 2009 într-un raport care descrie proiectele derulate în țară și în străinătate. Împreună cu raportul pentru perioada 2005-2008, editat anul trecut, volumul oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra dinamicii instituției. Lucrarea

Institutul Cultural Român a cunoscut, în 2012, două transformări semnificative: o reașezare a cadrului legal de funcționare și o schimbare a conducerii instituției. În Raportul de activitate 2012 sunt descrise proiectele derulate de ICR în țară și în străinătate,

Strategiile şi programele ICR au fost reconfigurate ca urmare a desemnării unor echipe noi la conducerea instituţiei (iniţial în luna septembrie 2012, odată cu desemnarea președintelui Andrei Marga și a vicepreședinților Horia Gârbea și Vladimir Simon, apoi,

Numărul consacrat în 1995 postmodernismului în cultura română s-a bucurat de o bună primire atât pe plan intern, cât şi extern. Astăzi, încă, studioşi ai literaturii şi culturii române din străinătate ne scriu întrebându-ne cum şi de unde ar putea să