RETROSPECTIVĂ. Cele mai de succes proiecte online derulate de Institutul Cultural Român în anul 2020
Vă prezentăm o retrospectivă a proiectelor de succes derulate de Institutul Cultural Român în anul 2020. Considerat a fi un an dificil pentru viața culturală, inițiativele din acest segment de activitate au trecut, în cea mai mare parte, în mediul virtual. Monumente
LONDRA. „Suferința pentru artă” a lui Brâncuşi, în episodul „WHO IS ROMANIA” dedicat artistului
„Părintele sculpturii moderne”, apreciat drept cel mai important artist al României, Constantin Brâncuşi va fi prezentat de istoricul britanic Tessa Dunlop vineri, 13 noiembrie, în cel de-al șaselea episod al seriei video „Who is Romania / Cine este România”.
Ziua „Mihail Sebastian” la Londra, în două evenimente dedicate României
Personalitate a României, scriitorul Mihail Sebastian are parte de o dublă promovare vineri, 6 noiembrie, la Londra, atât în cadrul Festivalului literar româno-britanic ROMANIA ROCKS, cât și în seria „Who is Romania” / „Cine este România”. Este vorba despre
LONDRA. Publicul britanic îi cunoaște viața și opera pictorului Nicolae Grigorescu
Unul dintre cei mai de seamă artiști ai României, lider al mișcării impresioniste din țara noastră, Nicolae Grigorescu (1838-1907) va fi prezentat vineri, 30 octombrie 2020, în seria „Who is Romania / Cine este România”, inițiată de reprezentanța Institutului
George Enescu, în imagini rare, prezentat în cadrul seriei ICR Londra “WHO IS ROMANIA”
Marele compozitor, violonist şi dirijor român George Enescu va fi prezentat de Tessa Dunlop, vineri, 23 octombrie, în cel de-al treilea episod al seriei „Who is Romania / Cine este România”. Viața de poveste a celui considerat „cel mai important fenomen muzical
LONDRA. Șapte episoade despre mari personalități românești, prezentate internațional
„Who is Romania”, o serie de filme destinate platformelor social-media, cu scopul de a promova România într-o manieră inovatoare și pentru a face cunoscute publicului internațional personalități românești cu destine remarcabile, va fi lansată de către Institutul
ISTANBUL. Cercetătoarea Doina Lemny, despre personalitatea și opera lui Brâncuși
Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, va susține o prezentare a operei lui Constantin Brâncuși joi, 3 septembrie 2020, pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român„Dimitrie Cantemir” de la
VARȘOVIA. Brâncuși, în amintirile anecdotice ale compozitorului Dimitrie Cuclin
Compozitorul Dimitrie Cuclin (1885-1978) își amintește câteva întâmplări petrecute alături de Brâncuși în tinerețe, la Paris, unde se afla la studii. „Eram amândoi tineri, săraci, îmbrăcaţi ca vai de lume (. . . ), dar sărăcia fără ieşire ne dădea
VARȘOVIA. Întâlnirile lui Brâncuși cu Modigliani, Satie, Joyce, Pallady sau Picasso, în amintirile lui V.G. Paleolog
Criticul de artă V. G. Paleolog, autorul mai multor lucrări biografice și exegetice despre Brâncuși, l-a cunoscut pe marele sculptor român în 1910, la Paris, grație artistului de origine italiană Amedeo Modigliani. În convorbirea cu Romulus Rusan din volumul O discuție
VARȘOVIA. Cella Delavrancea, despre Brâncuși: „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii“
Celebra pianistă Cella Delavrancea l-a vizitat pe Brâncuși în atelierul din Impasse Ronsin după scandalul provocat de expunerea lucrării „Prinţesa X” la Salonul Independenților de la Paris. „Avea o şiretenie de om tare, sigur pe sine, de om al naturii, de
VARȘOVIA. Scriitorul Eugen Jebeleanu, despre întâlnirea emoționantă cu octogenarul Brâncuși
Întâlnirea scriitorului Eugen Jebeleanu cu octogenarul Brâncuși, la Paris, în data de 13 octombrie 1956, când sculptorul se afla în ultimul an din viață – Brâncuși s-a stins la 16 martie 1957 – este prezentată de Institutul Cultural Român de la Varșovia
VARȘOVIA. „Discuții la Masa Tăcerii“: Brâncuși, în amintirile arhitectului Octav Doicescu
În amintirile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), prezentate de ICR Varșovia în cadrul proiectului online „Discuții la Masa Tăcerii“, regăsim un Brâncuși cu o personalitate magnetică, căruia nu îi plăcea să-și laude lucrările, cu un discurs presărat