Onu

Programul online de promovare a istoriei României în SUA, intitulat ”The History of Romania in One Object” / „Istoria României într-un obiect”, a fost derulat de Institutul Cultural Român de la New York, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României

„Museikon - o istorie a icoanei transilvănene”, expoziție ce include obiecte de cult, cărți, icoane pe lemn și pe sticlă din secolele XVI-XVIII și prima jumătate a secolului al XIX-lea, va fi prezentată, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba

Întâlnirea cu Brâncuși, din anul 1938, a pietrarului Ioan Alexandrescu, prezentată de scriitorul Romulus Rusan în lucrarea O discuție la Masa tăcerii, este adusă în atenția publicului de Institutul Cultural Român de la Varșovia în cadrul proiectului „Discuții

Bass-baritonul Cătălin Țoropoc, solist al Operei Naționale București, este invitatul ediției din 22 iulie 2020 a proiectului online „Mercoledì Musicaliˮ (Miercurea Muzicală), derulat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în

Ansamblul Traffic Strings, avându-i în componență pe muzicienii Alexandru Marian (vioara I), Tiberiu Branga (vioara a II-a), Lucian Moraru (violă), Bogdan Popa (violoncel), Săndel Smărandescu (contrabas), Bogdan Constantin (percuție) și Vasile Răducu (nai), va

Din 2 iunie 2020, în fiecare zi de marți, ora 21. 00, ora României, și ora 14. 00, ora New York-ului, ICRNY distribuie concomitent, în mediul virtual, o suită de conținuturi literare originale și exclusive aparținând unora dintre cei mai valoroși autori români

„ Şi l-am adus şi pe Slabu cu vioara lui, şi Brâncuşi s-a bucurat că a păstrat-o bine şi au cântat pe ea, întâi Slabu, pe urmă Brâncuşi, cântece şi doine, şi, când auzea ce cânta vioristul, lui Brâncuşi îi dădeau lacrimile“, își amintește hangiul

În expozeul despre ce a fost lista canonică în intenția redacției „România literară“ – un „ghid“, „vector“, și nu un îndreptar obligatoriu –, criticul Răzvan Voncu vorbește despre „haosul axiologic“ din domeniul literar, despre dispariția

„Posteritatea este cel mai bun judecător“, afirmă criticul literar Daniel Cristea-Enache în prelegerea sa despre construcția canonică literară, comparată cu o piramidă – cu vârful în sus sau în jos, în funcție de perspectiva noastră. Observând că în

„Beethoven – Unsterbliches genie”/ „Beethoven, geniu nemuritor”, romanul grafic recent apărut la editura Carlsen, cea mai prestigioasă editură germană în materie de benzi desenate, a fost ilustrat de către arhitectul şi graficianul român Remus Brezeanu,

„Brâncuşi cerea uneori inginerului imposibilul“, mărturisea Ștefan Georgescu Gorjan (1905-1985), cel care a conceput proiectul tehnic al „Coloanei infinite“. Amintirile sale despre Brâncuși sunt prezentate de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în

O serie de conferințe online, susținute de scriitori, critici literari și editori, a fost lansată de Direcția Centrul Cărții, din cadrul Institutului Cultural Român, pe canalul YouTube, sub genericul „Platforma discuțiilor literare“. În prelegerea „Lista