Moda

SUMAR Nr. 88 Retrospective Michael Hofmann – Cântecul „Faclei” la Viena Carlos Fraenkel – Gentleman și luptãtor de gherilã Vera Molea – Actori și trupe de teatru franceze la București (1830–1940) Agnieszka Romanowska – Bocitoare în Pãdurea Arden: Czeslaw

Albumul prezintă lucrări de Levente Albert, Jan Albu, Ion Atanasiu Delamare, Dorin Baba, Cornel Bârsan, Călin Beloescu, Dimitry Brodetski, Viorel Chirea, Mariana Cinteanu, Cristina Ciobanu, Dan Cioca, Bogdana Contraș, Gelu Costea, Rodica Costianu, Daniel Crăciun, Horea

Nicolae Stroescu-Stînişoară s-a născut la Tîrgu-Jiu, la 1 noiembrie 1925. A făcut liceul la Colegiul Carol I din Craiova şi studii de drept şi filozofie la Bucureşti, continuate la Munchen. Între 1952 şi 1964 a trăit în clandestinitate, fiind căutat de Securitate

Rhododendron on Bucura lakeshore by Cristina LazaroniRestrictions have their place in a national parkMany people know why there are restrictions in a national park and agree with them. I have received various questions from tourists wanting to know why, in the Retezat National

Jurnalul Naţional, 24 noiembrie 2009 Autor: Costin Anghel Cântecul românesc s-a făcut auzit serile trecute în inima Timocului sârbesc, la Bor. România a trimis la fraţii ei mai mici pe unul dintre cei mai de seamă interpreţi ai ţării, pe maestrul Tudor Gheorghe.

 Szilard by Sos Tibor see also www. sor. ro If tourists who love nature keep their eyes open for the numerous wonders the mysterious watery realm of the Danube Delta has to offer, they will almost certainly notice great birds of prey gliding in circles in the sky which

See here a movie made by first graders at this Zoo In order to allow visitors to experience the shock of looking into the eyes of the jaguar, lion, or bear, all of which are ready to charge, the zoo of Ramnicu Valcea is being modernized. This was made really clear by its

Academia de Vară EUNIC este mai mult decât un program anual, este deja o tradiţie şi un prilej extraordinar pentru tinerii angajaţi ai institutelor culturale membre EUNIC de a se cunoaşte şi de a intra în dialog despre posibile proiecte comune şi chiar despre viitorul

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Cadru legal

Prezentele cosmograme nu sunt decât elaborări eseistice ca modalitate de a extrage ideile din complicatele, uneori alambicatele circuite ale formulărilor ce se vor, cu tot înadinsul, erudite şi de a le plasa în contexte accesibile omului de cultură nu neapărat «

Government Palace in Victoriei Sq. a fragment from the novel Derapaj (Skid), Iaşi, Polirom 2006 Maria’s life glowed with a murky sort of splendor, her past, though committed to oblivion, constantly closing in on her and obscuring her thoughts like the spots of a solar

Just another day in Bucharest, in the year 2006, in summer. My friend, an architect, who accompanies me on my visit to a “bedroom suburb”, feels shivers down his spine. Maybe it is because he doesn’t like “the poetry of concrete”. Or maybe he has a problem with