Iona

SUMAR NR. 68 Pagini autobiografice Sergio Benvenuto – A fost odată la Paris Matei Călinescu – File de jurnal Dincolo de eveniment Svetlana Alexievich – Securea şi călăul Felicia Antip – Criza Rafael Gumucio – Strigoi basci Cihan Tugal – Înverzirea

SUMAR NR. 65 Pagini autobiografice Ryszard Kapuściński – Războiul fotbalului Ion Vianu – Ecerciţiu de sinceritate Dincolo de eveniment Perry Anderson – Înfăţişarea Europei Mircea Vasilescu – Când ideologia o ia înaintea adevărului Guillaume Dasquié

H. -R. Patapievici – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Studii de fizică (1977-1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986-1994), asistent universitar (1990-1994), director de studii (1994-1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional

PARTEA 1. DISPOZIȚII GENERALE CAPITOLUL 1: INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN 1. 1 ROLUL INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN 1. 2 STATUT JURIDIC 1. 3 BAZA LEGALĂ 1. 4 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT 2. 2 CONDUCEREA

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Cadru legal

La conceperea iconostasului de la Biserica Sfântul Ioan Cassian/Scala Coeli ne-am oprit fara sa ezitam la severitatea si profilul economic proprii ipostaze clasice de iconostas, ca suport simplu, pronuntat functional, cu lemnul aproape nedecorat. Motivatia acestei formule

Albumul Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950 a fost editat în ediţie trilingvă (italiană, franceză şi spaniolă) cu ocazia itinerării internaţionale (Lisabona, Roma, Praga) a expoziţiei cu acelaşi nume. Volumul conţine texte critice semnate de curatorul

„Tema aleasă spre cercetare de Georgiana-Margareta Scurtu este importantă şi atrăgătoare, puţin cercetată în amănunţime, deci interesantă şi dificilă. Ea acoperă un aspect notabil al relaţiilor dintre România şi Franţa într-o perioadă bântuită de

Realizat într-o manieră originală de cei doi artişti, albumul Ion Stendl şi Teodora Stendl poate fi răsfoit în două moduri, prezentând opera celor doi artişti, precum şi ecouri din critica de specialitate. Excelând deopotrivă în pictură, grafică, tapiserie,

Volumul de fata urmareste sa recastige interesul publicului pentru istoria unei celebre familii bucurestene, ai carei membri s-au distins prin eforturi constante depuse in favoarea modernizarii institutionale a unei tari tinere. Din mostenirea culturala a familiei Minovici

Volumul îşi propune să analizeze statutul „identităţii naţionale în cadrul literaturii şi al istoriei ideilor literare, atât ca obiect al discursului, cât şi ca miză extraliterară a unei construcţii culturale. Deşi exemplul privilegiat aici este cel al literaturii

În cartografierea geografiei umane bucureştene, partea cea mai interesantă ţine de confruntarea dintre vechi şi nou, dintre cei care doreau să trăiască aidoma străbunilor turcizaţi şi copiii lor, ce aduceau cu ei comportamente şi preocupări din urbele europene.