Arta

Alain Cophignon - George Enescu, 2009, 590 p.

Lucrarea monografică George Enescu (publicată în Franţa la Editura Fayard în 2006 şi apărută acum la Editura Institutului Cultural Român în traducerea Ancăi-Domnica Ilea) urmăreşte cronologic biografia muzicianului şi activitatea sa artistică, bogat ilustrată

Marina Dimitropoulos şi colecţia ei de artă românească (album), 2009, 256 p.

Ediţie bilingvă (română-engleză) „Orice colecţie particulară seamănă cu un muzeu în miniatură, un muzeu proprietate personală, destinat desfătării intelectuale a câtorva prieteni iubitori de artă. În cazul meu este artă românească, şi este colecţionată

Cel ce se pedepseşte singur. Ştefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu. Arta şi România în anii ’80-’90, 2009, 334 p.

Volumul coordonat de Erwin Kessler apare în conexiune cu expoziţia omonimă organizată de Institutul Cultural Român la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, în perioada 5 aprilie – 15 mai 2009. Cele 334 de pagini sunt ilustrate cu peste 300 de

Bursieri "Nicolae Iorga" 2008-2010

SEVER –PETRU BOŢANNăscut în 1984. Între 2003 şi 2007 urmează cursurile Facultăţii de Istorie (specializare: Istorie-Engleză) a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. În 2006 este bursier Erasmus-Socrates la Universitatea „Aristotel din Tesalonic

Gabriela Omăt - Modernismul literar românesc în date (1880-2000) şi texte (1880-1949), 2 volume, antologie (vol.1 - 676p, vol.2 - 422 p), 2009

„Teoretizat şi relansat de către E. Lovinescu într-o celebră suită de cărţi, cele mai controversate şi mai definitorii pentru interbelicul românesc, modernismul devine, şi rămâne în tot restul secolului, la noi, un reper tipologic şi chiar un criteriu subînteles

Augustin Ioan - Modern Architecture and the Totalitarian Project, 2009, 198 p.

Traducere în limba engleză: Alina Cârâc Volumul prezintă raportul dintre modernitate şi totalitarism, cu aplicaţie pe cazul arhitecturii, în general, şi pe soarta mediului edificat din Romania în secolul XX, în special. Ipotezele interpretative exprimate în

Sud-Est Cultural - Revistă de artă, cultură şi civilizaţie

Sud-Est Cultural - Revistă de artă, cultură şi civilizaţie Revista Sud-Est cultural este o publicaţie trimestrială de cultură şi civilizaţie care apare din anul 1990 la Chişinău. Revista contribuie la afirmarea creaţiei literare contemporane din Republica

MANUAL DE IDENTITATE / SIGLA ICR

Manual de folosire a siglei ICR Desenul siglei este realizat din patru semicercuri, simplu de reprodus. În dreptul desenului, la aceeasi înălţime, este scris numele Institutului Cultural Român, pe trei rânduri suprapuse. Fontul folosit este California FB, bold. Textul

Erwin Kessler (coordonator) - I colori dell'avanguardia/ Les couleurs de l'avant-garde / Los colores de la vanguardia (1910-1950), 2009, 244 p.

Albumul Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950 a fost editat în ediţie trilingvă (italiană, franceză şi spaniolă) cu ocazia itinerării internaţionale (Lisabona, Roma, Praga) a expoziţiei cu acelaşi nume. Volumul conţine texte critice semnate de curatorul

Augustin Ioan (coordonator) - Influenţe franceze în arhitectura şi arta din România secolelor XIX şi XX - Ediţie bilingvă (română-franceză), 2006, 154 p.

Volumul reuneşte contribuţiile autorilor Ana Maria Zahariade (Influenţe franceze asupra arhitecturii din România), Bogdan Andrei Ferzi (Micul Paris, între mit şi realitate), Augustin Ioan (Bucureşti ca Paristanbul, O obsesie autohtonă: arhitectura cu specific naţional?),

Alexandrina Cernov, Ilie Luceac - Cernăuţi / Chernovtsy 1408-2008 (album), 2008, 158 p.

Fotografii: Mihail Cratofil Traducere în limba engleză: Samuel Onn Traducere în limba ucraineană: Alexandrina Cernov, Ilie Luceac Traducere în limba germană: Mariana Koch Albumul conţine o scurtă introducere în care este prezentată istoria de şase sute de ani

Viorica Ghiţă, Iulian Ghiţă (coordonatori) - Ion Popescu-Negreni (album), 2007, 208 p.

Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti în anul 1931, la secţia de pictură, avându-i ca profesori pe Camil Ressu şi Constantin Artachino, Ion Popescu-Negreni aparţine Paradisului Pierdut al Picturii (formulă folosită de Andrei Pleşu cu referire la