Arta populară în anul Centenarului: Ateliere meșteșugărești pentru românii din comunitățile istorice, ediția a II-a

În data de 24 iunie s-a încheiat a doua ediţie a şcolii de vară de ateliere meşteşugăreşti de la Comana – jud. Giurgiu, proiectul fiind organizat de ICR, prin Compartimentul Comunități Istorice, din cadrul Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și în Comunitățile Istorice, în colaborare cu Asociaţia „Moara de hârtie”. Ediţia de anul acesta s-a desfăşurat sub simbolistica Anului Centenar şi 20 de meşteşugari, amatori şi profesionişti, au participat, timp de o săptămână, la ateliere intensive de ceramică (olărit şi modelaj), lemnărie (crestături), textile (lucrări la război de ţesut orizontal şi vertical, broderie) şi împletituri în papură.

Participanţii au provenit din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia şi au fost uniţi de limba şi cultura română, precum şi de pasiunea pentru meşteşuguri şi educaţie. Această ediţie a fost focalizată pe formarea meşterilor din comunităţile istorice româneşti cu potenţial de reabilitare a meşteşugurilor tradiţionale. Printre aceştia s-au numărat membre ale Asociaţiei femeilor „Boboacele” din Satu Nou (Voivodina, Serbia), membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova, profesori şi artişti plastici din Regiunea Odesa (Ucraina) şi Timoc (Serbia). Fie că este vorba de perfecţionarea unor deprinderi tehnice ale meşteşugarilor, fie că este vorba de însuşirea instrumentelor pedagogice necesare transmiterii meşteşugurilor sau lărgirii orizonturilor artistice, participanţii au dobândit cunoştinţe utile, ce le pot îmbunătăţi abilitatea de a conserva meşteşugurile şi de a le transmite mai departe.

Proiectul a avut şi o componentă ce a constat în prelegeri susţinute de specialişti din domenii educaţional-artistice. Primul lector a fost artistul Vlad Basarab, care, după ce a prezentat simbolistica din spatele lucrărilor sale, a condus o discuţie despre felul în care trăirile zbuciumate ale societăţii şi concepte filosofice pot fi exprimate în creaţia artistică. A doua prelegere a fost susţiuntă de dr. Georgiana Onoiu, etnograf de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, care a prezentat exemple tradiţionale de lemnărie şi olărit, precum şi costumele populare specifice fiecărei zone ale României, ce arată unitatea culturală şi diversitatea stilistică a diferitelor regiuni. A treia prelegere a fost susţinută de istoricul Ion M. Ioniţă, care a vorbit despre evenimentele ce au condus la Marea Unire de la 1918, punând accent pe felul în care personalităţi mai puţin cunoscute, prin perseverenţa lor, au contribuit la înfăptuirea obiectivului naţional al generaţiilor care au format statul român modern.

Ca o continuare şi punere în valoare a acestui proiect, va fi realizată, în luna septembrie, o expoziție cu obiectele realizate de meșteșugarii cursanți și cu panouri informative despre comunitățile istorice româneşti din care aceştia fac parte și despre caracteristicile specifice ale acestora. Informațiile vor fi disponibile în limba română și în limba engleză, iar expoziția va fi panotată la Muzeul Satului, un punct de reper pentru meșteșugurile tradiționale și un important obiectiv cultural al Bucureștiului.