La sfârșitul săptămânii trecute, după trei zile intense atât la scenă deschisă, cât și în întâlniri tehnice, participarea românească la Târgul de Carte de la Londra a luat sfârșit, lăsând în urmă câteva deschideri instituționale și editoriale care, fructificate în timp, vor putea să accentueze prezența autorilor români pe piața de carte britanică.
Conceptul participării românești la această ediție, a șasea organizată de Institutul Cultural Român la cel mai mare târg de carte din Europa după Frankfurt, a pus în evidență contribuția britanică la traducerea şi promovarea literaturii române, dar și efortul angliștilor români de a transpune în spațiul anglo-saxon operele reprezentative ale culturii române.
Ca atare, evenimentele organizate la standul românesc sau la Institutul Cultural Român din Londra sub titlul generic Romanian Books in Britain: A Tribute to the Labours of Love au avut drept protagoniști traducători, editori, promotori literari care, în ultimele decenii, au reușit să creeze o substanţială şi diversă bibliotecă de proză, poezie, carte academică în traducere engleză. Numele celor mai importanţi traducători și ale principalelor edituri care, în Marea Britanie, România, Statele Unite sau Irlanda, au făcut cunoscute operele românești, au fost înscrise pe peretele central al standului României, pentru a sublinia conotația dublă, de bilanț și omagiu, a prezenței noastre la Târg. O listă extinsă a acestui veritabil patrimoniu literar românesc în engleză, creat cu tenacitate, știință și iubire în câteva decenii de eforturi, poate fi consultată pe pagina de internet a Bibliotecii Românești de pe lângă ICR Londra, www.icr-london.co.uk/books-and-stories, inaugurată în cadrul unuia dintre evenimentele programului românesc.
Bineînţeles, nu a lipsit din seria evenimentelor lansarea celor mai recente cărți semnate de autori români apărute în limba engleză, fie că a fost vorba de volume de memorii şi de ficțiune – Burying the Typewiter de Carmen Bugan, primul scriitor român care a acces pe lista scurtă a prestigiosului Orwell Prize, Sun Alley de Cecilia Ştefănescu, Small Changes in Attitude de Răzvan Petrescu, Kill the General de Bogdan Hrib –, fie de studii academice, cum sunt Crafting Humans. From Genesis to Eugenics and beyond de Marius Turda și Contested Frontiers in the Balkans: Ottoman, Habsburg and Communist Rivalries in Eastern Europe de Irina Marin. Lansarea, la care au participat, pe lângă autorii Paul Bailey, Carmen Bugan, Cecilia Ștefănescu, Irina Marin şi Marius Turda, și editorii Susan Curtis-Kojakovic (Istros Books), Ramona Mitrică (Profusion Publishers) și Miranda Spicer (Plymouth University Press), a fost moderată Mike Phillips OBE, traducător, scriitor și animator cultural.
Dezbaterile organizate la generosul stand al României, nu departe de standul Turciei, ţara invitată special în acest an, au atins temele cele mai relevante din perspectiva prezenței literaturii române şi a României în spațiul cultural anglo-saxon. O relatare amănunțită a opiniilor și argumentelor exprimate în cadrul acestor dialoguri foarte animate și pline de franchețe se găsește pe blogul participării românești la Târg, romanialbf.co.uk.
Panelul „România ca topos literar”, la care au participat scriitorii Alan Brownjohn, Paul Bailey, Tessa Dunlop, George Szirtes, semnatari ai unor cărți care se petrec în România sau care au ca personaje români, moderat de Dorian Branea, directorul ICR Londra, a examinat sursele fascinației livrești faţă de România și, desigur, expresiile ei literare concrete. La dezbaterea „50 de ani de traduceri românești în engleză”, moderată de Horia Gârbea, vicepreşedinte al ICR, la care au participat Daniel Hahn, directorul British Centre for Literary Translation, Alexandra Dugdale, redactorul-şef al revistei Modern Poetry in Translation, Peter Jay, editorul și traducătorul lui Nichita Stănescu, Ştefan Augustin Doinaş şi al Anei Blandiana în limba engleză, Stephen Watts, poet şi traducător de poezie implicat în realizarea unui viitor număr românesc al Modern Poetry in Translation, Miranda Spicer, coordonatoarea seriei românești „20 de autori” de la Plymouth University Press (finanțată de ICR), s-a conchis, printre altele, că, oricât de binevenit ar fi stimulul financiar, decisivă rămâne valoarea prozei sau poeziei propuse spre traducere, iar opțiunea traducătorilor și a editorilor este suverană. În cadrul panelului „România: călătorii, așteptări, descoperiri”, moderat de Răzvan Marc, directorul Biroului de Turism al României de la Londra, scriitorii de cărți de călătorie și ghiduri despre România Tim Burford și Bronwen Riley, vedeta Travel Channel Charlie Ottley și animatoarea culturală Lucy Abel-Smith au arătat că România deține o natură superbă și tradiții culturale foarte atractive, care o pot face una dintre cele mai captivante destinații ale turismului cultural mondial, cu implicarea eficientă a autorităților.
Cea mai bună și mai expresivă probă a bogăției traducerilor din literatura română în spațiul anglo-saxon au fost chiar cărțile în limba engleză apărute în ultimele decenii, prezentate într-o expoziție deschisă în cea de-a doua zi a Târgului la sediul Institutului Cultural Român din Londra, sub patronajul ES dr. Ion Jinga, ambasadorul României în Marea Britanie, expoziţie realizată cu sprijinul Bibliotecii de pe lângă Școala de Studii Slavone și Est-europene a University College London. Printre volumele expuse, dintre care unele nu mai sunt de mult în circulație, nu au lipsit edițiile din Eminescu, Creangă, Caragiale sau Slavici, din Rebreanu, Sadoveanu, Blaga, Bacovia sau din cei mai importanți prozatori și poeți ai tuturor generațiilor postbelice.
Târgul de Carte de la Londra este aproape exclusiv un târg dedicat profesioniștilor, unde stabilirea unor relaţii profesionale e mult mai importantă decât întâlnirile cu cititorii. De altfel, accesul în complexul expoziţional al celor care nu se află în căutarea unui proiect de viitor, a unei oportunităţi de carieră, a unui parteneriat sau a unei afaceri editoriale propriu-zise este descurajat prin însuși prețul biletului, care depășește 40 de lire. Bineînțeles că natura Târgului londonez a fost un important element luat în considerare la conceperea programului românesc.
Orice institut cultural este, într-o anumită măsură, și o agenție literară. În cele trei zile ale Târgului, au avut loc întâlniri de prezentare a generosului pachet de susținere a traducerilor din limba română oferit de ICR prin programele Translation and Publication Support Programme, Publishing Romania și bursele pentru traducători consacrați, probabil unul dintre cele mai atractive din Europa. Editurile britanice vizate au fost cele care au tradus în trecut carte românească, dar şi cele care sunt cunoscute ca promotori ai literaturilor europene și est-europene, cum sunt Comma, Pushkin, Granta, Portobello, Macmillan, Peter Owen, Alma sau Peirene. Lupta cu fatidicul 4,5%, procentul beletristicii traduse în Marea Britanie într-un an, este una îndârjită și de durată, iar discuțiile încurajatoare avute cu editorii britanici își vor arăta roadele abia după multe luni sau chiar ani.
Participarea României la Târgul de Carte de la Londra face parte, alături de alte tipuri de inițiative derulate atât la București, cât mai ales în Marea Britanie, din demersurile ICR de promovare a literaturii române, beletristice sau științifice, în mediul anglo-saxon. Ea a fost finanțată de Institutul Cultural Român, prin intermediul Direcției Generale Cooperări Externe. Conceptul curatorial a fost elaborat de către Institutul Cultural Român din Londra, care a asigurat şi organizarea participării, cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Biroului de Turism al României la Londra și al Bibliotecii de pe lângă Școala de Studii Slavone și Est-europene a University College London.
