Ecouri de la Paris. Personalități ale culturii franceze și române, în centrul evenimentelor organizate de ICR

Numeroase personalități au apreciat Premiile de Excelență acordate de Institutul Cultural Român diasporei românești și unor elite ale culturii franceze. Vă prezentăm ecourile de laGala de pe 19 martie 2018 de la Athénée Théâtre Louis Jouvet, în cadrul concertului „Voyage en Francophonie”, alături de bilanțul evenimentelor prezentate la standul României, organizat de ICR, în perioada 16-19 martie 2018, la Salonul cărții de la Paris.

Gilles Pécout, rector la Academiei din Paris:

Comunitatea educativă, universitară şi ştiinţifică vede în România un partener de încredere. Este o onoare pentru mine să fiu alături de toate aceste personalităţi, care primesc premii de excelenţă. Sunt impresionat de felul în care reprezentanţii instituţiilor româneşti se implică în viaţa culturală din Franţa.

Koen Clement, director general Europalia Belgia:

Descoperim o mare bogăție culturală şi artistică în ţara voastră. Suntem fericiţi să prezentăm artiştii români întregii Europe.

Vladimir Cosma, compozitor:

Trăind în Franța, niciodată nu am uitat de România și de rădăcinile artistice și morale din țara în care m-am născut. Pentru mine acasă a fost,  însă,  aici, la un spectacol în Paris, premiat de români. Acasă e oriunde în lumea asta, când sunt pe scenă. În seara când am primit distincția ICR, am trăit o mare bucurie.

Viorica Cortez, mezzosoprană:

Sunt foarte fericită pentru acest premiu. Mă bucur că nu m-aţi uitat, deşi am părăsit România în urmă cu nişte decenii, mai exact în 1971.

Vasile Șirli, compozitor:

Sunt cu adevărat emoţionat. E greu să pleci şi să te impui într-o cultură străină. Nu am uitat, însă,  niciodată,  de unde am plecat. Mă întorc deseori acasă, unde lucrez în continuare cu artişti şi prieteni români.

Dana Ciocârlie, pianistă:

Am realizat un spectacol special pentru acest eveniement, un melanj de muzică şi poezie, realizat din citate de Ionesco, Cioran, Beckett şi piese din Chopin, Schumann, Debussy, Rahmaninov, cu o coregrafie şi punere în scenă tulburătoare, de o mare expresivitate. Ne-am străduit foarte mult să prezentăm un spectacol de calitate cu ocazia acestui eveniment important.

Jacques-François l’Oiseleur des Longchamps, bariton și regizor francez :

Sunt foarte onorat pentru acest premiu. Este prima dată când am primit o distincție de la o instituţie naţională. România mi-e apropiată datorită meseriei mele, datorită sopranei Aneta Pavalache, de la care am învățat foarte mult. Am colaborat cu ICR Paris în diverse proiecte culturale, la care am lucrat alături de mari artiști români. Sunt foarte recunoscător pentru tot ceea ce mi-ați dăruit, dincolo de acest premiu. Vă mulțumesc pentru bagajul spiritual, pe care l-ați împărtășit cu mine de-a lungul timpului.

Jean-Yves Conrad, jurnalist și scriitor francez, specializat în cultura română:

De mai bine de 36 de ani, România a devenit cultura mea. Conjunctura a făcut să vin în țara dumneavoastră și am rămas ancorat în aceasta. Sunt foarte onorat că am fost distins cu Premiul de Excelența acordat de președintele Institutului Cultural Român, doamna Liliana Țuroiu. Astfel, mi-a fost recunoscută activitatea consacrată culturii române în mod contant. Am văzut profesionalismul echipei ICR, ceea ce ma face să îmi doresc o colaborare constantă cu această instituție. Eu sper ca pot, la rândul meu, sa vă ajut să arătați cultura română peste granițe.

„Les Roumains de Paris“, cea mai râvnită carte de la standul României

Cel mai vândut titlu de la standul României de la Salonul cărţii de la Paris 2018 a fost „Les Roumains de Paris“ de Basarab Nicolescu & Louis Monier, publicat de Éditions Michel de Maule. Povestea unei fotografii celebre cu trei nume legendare – Eliade, Cioran, Ionesco , scriitori reuniţi într-o fotografie făcută în 1977 de Louis Monier în Piața Fürstenberg, a fost spusă la standul României. Volumul publicat și de editura Vremea,  în versiunea în limba română cuprinde imagini excepţionale cu Eliade, Ionesco și Cioran, precum și portrete expresive ale lui Stéphane Lupasco, Vintilă Horia, Horia Damian, Constantin Virgil Gheorghiu, Monica Lovinescu Virgil Ierunca, George Banu, Matei Vişniec, Basarab Nicolescu. „Dragostea pentru literatură și pasiunea de a le face portrete scriitorilor m-au condus spre întâlnirea cu acești giganți ai culturii secolului XX. M-am îndrăgostit, prin aceşti scriitori, iremediabil, de România“ , a declarat Louis Monier, la lansarea albumului de la Paris.

Nume sonore s-au aflat timp de patru zile standul românesc de la Livre Paris, printre acestea numărându-se: Virgil Tănase, George Banu, Eugen Uricaru, Doina Lemny, Gabriel Badea-Păun, Magda Cârneci, Vintilă Mihăilescu, Tudor Banuș, Bogdan Ghiu, Silvia Colfescu, Horia Ursu, Irina Teodorescu, Cătălin Pavel, Claudiu Komartin.

Printre cele mai importante evenimente de la standul României au fost lansarea volumelor Correspondance Brancusi-Duchamp (Éditions Diletca) și Brancusi et Marthe - Ou L'histoire d'amour entre Tantan et Tonton(Fage Éditeur) - ambele semnate de autoarea Doina Lemny.

A fost foarte dificil, deoarece, editurile cer acordul oficial al moştenitorilor. Urmaşii Marthei erau de negăsit, iar cei ai lui Duchamp nu au acceptat. Abia anul trecut, cu ajutorul compatriotului nostru, Ionuţ Steianu, jurnalist la M6, au fost găsiţi urmaşii Marthei Lebherz, care au acceptat cu bucurie publicarea poveştii de dragoste dintre predecesoarea lor şi marele Brâncuşi. În ceea ce priveşte descendenţii lui Duchamp, a fost nevoie de multă muncă de convingere si curtoazie, reuşind într-un final să obţină semnătura acestora, a subliniat Doina Lemny.

Datorită Doinei Lemny și susținerii Institutului Cultural Român, cartea Brancusi et Marthe, de o eleganță rafinată, a apărut la Editura Fage. O încântare!, a scris istoricul de artă Colin Lemoine în Le JournaldesArts.fr.

De asemenea, printre titlurile aflate în lumina reflectoarelor de la Livre Paris s-au aflat: Le Poids d’un ange de Eugen Uricaru, traducere Marily Le Nir (Éditions Noir sur Blanc), L'Été où maman a eu les yeux verts de Tatiana Tibuleac (Éditions des Syrtes),Celui qui comptait être heureux longtemps de Irina Teodorescu (Éditions Gaïa), La douce histoire du triste éléphant de Diana Adamek, trad. Rodica Baconsky și Alina Pelea (Editions Rafael de Surtis), Philosophie et nation, Les Roumains entre question nationale et pensée occidentale au XIXème siècle de Cécile Folschweiller (Editions Champion), Bucarest, promenades littéraires de Andreia Roman & Cécile Folschweiller (Editions Non Lieu).

Un lucru este evident - de această dată standul Institutului Cultural Român a atins un mult dorit nivel de eleganță, echilibru și utilitate, comparabil cu alte standuri de succes de la Salon du Livre. Simplitatea și bunul gust au atras atenția publicului astfel încât, pe lângă naturalii săi vizitatori, români sau românofili, prezența a multor cititori francezi a impresionat favorabil. Au fost și câteva momente de interes deosebit – momentul ediției Blaga în limba franceză, dezbaterea prilejuită de publicarea operei poetului Gelu Naum în traducerea franceză sau evenimentul dedicat centenarului benzii desenate românești, spre exemplu– unde prezența amplă a celor interesați de cultura românească a fost convingătoare. Cărțile în limba română cât și volumele în limba franceză ale autorilor români, publicate fiind în Franța, Belgia sau Elveția, multe cu sprijinul ICR, au dat o imagine de ansamblu asupra literaturii noastre, integrată și pe această cale în marea cultură a națiunilor europene,apreciază scriitorul Eugen Uricaru.

Autori si ilustratori români pentru copii, printre care Cristina Andone, Victoria Patrascu, dar și Ramona Bădescu, autoare de marcă a editurii Albin Michel Jeunesse, şi-au împărtăşit experienţele franco-române și au organizat, împreună cu Chloé Becqueriaux și Lénaïc Constanti, un atelier pentru copii. Cei mici au citit, au colorat şi s-au jucat la standul României, evenimentul fiind pentru aceştia unul dintre cele mai atractive din program.

Nu este prima dată când sunt prezentă la Salonul cărții de la Paris, dar este prima data când am apărut în calitate de autor francez de origine română. Această dublă identitate pe care o port în mine se exprimă, făra dubiu, conștient sau incoștient, în textele mele. Pentru mine a fost o bucurie să răspund invitației ICR. Cred că trebuie stabilite punți între culturi pentru a multiplica circulația și schimburile dintre ele, în special dintre cele istorice. A fost amuzant să derulez cu copiii acest atelier în jurul formelor, culorilor si viselor, pe o masă care părea crescută ca o ciupercuță în standul foarte stilat al ICR. Copiii au creat imagini, decupându-le, și am spus povești frumoase, aceasta fiind o altă modalitate de a vorbi despre literatură: a o crea-o. Întâlnirea a durat mai mult decat am prevăzut. Copiii, părinții, organizatorii au dovedit mult entuziasm pentru acest spatiu pe care ICR l-a deschis artei, copilăriei. Exprim o mulțumire sinceră,a declarat Ramona Bădescu.

Un alt segment editorial nou pentru standul României l-a constituit cel al benzii desenate românești și al literaturii române sub forma BD, cum este recentul volum de benzi desenate “Istrati, tome 1: Le vagabond“, semnat de Golo și apărut la editura Actes Sud.

Am ajuns la salon la invitaţia Institutului Cultural Român, pentru a participa, alături de profesorul şi scriitorul Adrian Cioroianu şi Thomas Gabison, redactor la editura Actes Sud, la o conferinţă cu temaL`Histoire de la BD roumaine, precum şi la lansarea romanului grafic Istrati. Le vagabond (biografia tumultoasă a scriitorului Panait Istrati, povestită în desene de către artistul francez Golo). Discuţia a fost animată - cu profesionalism - de Aida Vâlceanu, jurnalistă şi organizatoare de evenimente culturale în Franța. (…) Prezenţa României la această ediţie a salonului de carte a fost una foarte consistentă, a scrisDodo Niță, pe benzidesenateromanesti.blogspot.ro

De asemenea, în programul lansărilor au fost incluse Le siège de Vienne de Horia Ursu, trad. de Florica Courriol (XENIA Éditions), Le journal de Dracula de Marin Mincu, trad. Dominique Ilea (XENIA Éditions), Le dictateur qui ne voulait pas mourir de Bogdan Teodorescu, trad. Jean-Louis Courriol (Éditions Agullo).Autorul Cătălin Pavel a lansat, la standul României de la Salonul cărţii, traducerea în limba franceză a romanului „Aproape a şaptea parte din lume“, publicat în România de Editura Humanitas. La septième partie du monde, tradus de Florica Courriol, a apărut, în Franţa, la Éditions Non Lieu.

Când într-un spațiu precum cel al Salonului cărții de la Paris sunt invitate 50 de țări, iar standul României este nominalizat drept unul dintre cele mai atrăgătoare, aproape nu mai e nevoie de comentarii. Cum sunt primite traducerile din literatura română? Pozitiv, așa cum a spus, un tânăr critic care scrie la impunătoarea revistă Revue des Deux Mondes, după ce am lansat traducerile a doi autori contemporani: La septième partie du monde de Catalin Pavel si de Un plan mortel al lui Bogdan Costin. Personal, am fost, din nou, plăcut impresionată de profesionalismul organizatorilor și de varietatea dezbaterilor, de modul cum se sincronizează creația românească la cea franceză (pe care eu o știu mai bine) sau cum caută să potrivească noile creații românești, în așa fel încât să fie în diapazon cu cele occidentale, neuitând clasicii, de la romanul politic-SF, „Dacic parc“ al lui Bogdan Teodorescu la „Ion“ al lui Rebreanu sau la benzile desenate. Nu am decât cuvinte de laudă pentru ceea ce s-a întâmplat la standul României de la Paris!, spune traducătoarea Florica Ciodaru-Courriol.

Teatrologul și criticul de artă George Banu a moderat o dezbatere cu Marie-Noëlle Semet, de la Sorbonne Paris IV, în jurul volumului său, Les Portes au coeur de l'intime. De asemenea, a participat și la un dialog cu Doina Lemny despre cele două volume epistolare ale lui Brâncuşi pe care recent le-a publicat şi la evocarea „Românilor din Paris (Les Roumains de Paris), reuniţi într-un volum conceput de Basarab Nicolescu, un adevărat album de familie „unde ne regăsim, dincolo de generaţii şi profiluri profesionale“, cum s-a spus la lansare.

Salonul cărţii de la Paris a însemnat la începuturi un loc extraordinar de regăsiri cu prieteni scriitori dispăruţi în agitaţia orașului, în călătorii şi operaţiuni publicitare. La Salon vorbeam ca într-un salon! Apoi apartenenţa mea la editura Actes Sud mi-a impus o anumită imobilitate: plăcerea rătăcirii a fost înlocuită cu siguranţa afilierii la o editură la a cărei dezvoltare am fost martor. Azi, când pe francezi îi ştiu, iar ei mă ştiu pe mine, îmi place să mă regăsesc printre concetăţeni români necunoscuţi, doar la Salon întâlniţi. De aceea mă retrag cu ei în standul României. Salonul parizian rămâne o strălucită vitrină a cărţii, dar el se distinge prin dezinvoltura plăcerii ca principala raţiune de a fi. De aceea îl iubim, căci lejer, desuet, el rămâne nesupus integral economicului şi păstrează o sociabilitate parţial degajată de presiunea finanțelor, apreciază George Banu.

Standul României, care a avut o suprafață de 90,25 metri, a fost unul dentre cele mai apreciate din întreg salonul, fiind poziţionat pe primul loc în clasamentul celor mai atractive spaţii expoziţionale de la Livre Paris 2018. Mesajul participării românești de anul acesta a fost „Roumanie, comme vous ne l’avez jamais lue“/„România, așa cum nu aţi mai citit-o”.