- 28 April 2018 - 17 May 2018
- Etichete Expozitie Mihai topescu
Expoziţia artistului Mihai Ţopescu, organizată de Primăria Capitalei și de Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești“ are loc în perioada 28 aprilie – 17 mai 2018, la Galeria Cuhnie a Palatului Mogoşoaia.
Prima parte a proiectului s-a născut în satul Poenari din judeţul Gorj şi a purtat numele de “Pădurea Paradisului”. Aici, artistul a îmbrăcat în culori peste 600 de copaci, din dorința de a atrage atenţia asupra distrugerii naturii prin acțiuni de poluare şi defrişări masive.
Expoziţia de la Mogoşoaia conţine şi o placă
simbolică, pe care sunt reprezentaţi
zeci de copaci şi anii în care au fost tăiaţi, dar şi un "înger"
realizat din crengi colorate, amplasat în mijlocul galeriei.
“Este o luptă personală cu semeneii mei. Vreau să îi fac să conștientizeze că unde punem piciorul, distrugem. Ca artist, nu pot să ies în stradă și să manifest în mod clasic, însă încerc să o fac prin simboluri”, a declarat artistul.
Mihai Ţopescu a oferit celor prezenţi câte o ghindă pentru ca aceasta să ajungă în pământ, iar peste ani, stejarii crescuţi să reprezinte povestea „Manifestului”.
“Mihai Ţopescu provoacă materia picturală, o descompune în culorile spectrului solar, pentru a o transpune mai apoi pe scoarţa copacilor. Prin diversitatea materialelor în care este transpus, proiectul de land-art („Grădina Paradisului”) prilejuieşte o reconstituire fragmentară a pluralităţii unor situaţii sociale, politice, estetice”, spune Raluca Băloiu, curator.
Artistul, care trăieşte şi lucrează la Târgu-Jiu, nu departe de Coloana fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi, mărturiseşte:
“Brâncuşi este Brâncuşi... este o taină. Încerc să descifrez opera lui, dar mă opresc aici. Brâncuși este o carte sfântă. Este păcat că oamenii nu conștientizează valoarea uriașă universală care trăiește în inima acestui orășel de provincie. Orașul ar putea trăi doar din asta”.
Opera lui Mihai Ţopescu este definită de întâlnirea fericită a creatorului cu meşteşugarul: orizontul porneşte de la sacru la profan. Lucrările, bogate şi complexe, aparţin unui artist consacrat, lucru ce conduce la aşteptarea unor etape viitoare ale creaţiei sale.
“Sticla, ca material de expresie, este unul dintre cele mai nobile, deoarece, în afară de spațiul exterior, are și unul interior, dar și culoare și transparență. Prin venele mele nu mai curge sânge, curge sticlă. Ea nu mai are secrete pentru mine. Am început să lucrez sticlă în 1995, dar în ultimii ani am creat o relație între sticlă , lemn și metal. Deoarece sticla este un material rece, am simțit nevoia de a crea un echilibru. Lemnul aduce multă căldură sticlei, iar metalul și nu orice metal ci cuprul, plumbul sau fierul ruginit, crează povestea. Diferența dintre un artist sticlar și un pictor sau sculptor este că sticlarul nu lucrează când are chef sau timp, ci în permanentă, deoarece cuptorul merge și ești obligat să te supui lui 24 de ore din 24. Este nevoie de echipă și oameni mulți. Din artă nu se prea poate trăi și am fost nevoit să lucrez obiecte decorative creând un brand și apoi, să le vând în străinătate. Evoluția mea artistică a fost în pas cu experiența, în timp.Am fost în contact mereu cu ceea ce se întâmplă în lumea artei . Unul dintre proiectele mele de suflet este anatomia sticlei pentru care am creat 55 de obiecte. A fost o nebunie să gravezi desene pe boluri la temperaturi de 800 de grade și să le acoperi din nou cu sticlă, nemaiputând astfel să faci modificări”, a spus Mihai Țopescu.
***
Artistul Mihai Ţopescu este absolvent al Institutului de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj, Secţia sticlă. În 1985, a urmat un curs de specializare în cadrul Academiei Kunst Baden din Viena. Este membru al Cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din Târgu Jiu, membru al filialei UAP din Arad, iar din anul 2000 este membru al Centro Studio-Vetro Murano din Veneţia.
În perioada 1982-2004, Mihai Ţopescu a participat la expoziţii de grup şi personale în România (Bucureşti, Arad, Craiova, Târgu Jiu, Bacău), Danemarca (Ebeltoft), Cehia (Novy-Bor), Japonia (Kanazawa), Belgia (Bruxelles) Germania (Köln), Olanda (Tubbergen).
De asemenea, artistul a participat şi la o serie de simpozioane internaţionale având ca tematică sticla, care s-au desfăşurat la Novy-Bor (1985 şi 1988, Cehia), Libenau-Cottbus, (1990, Germania), Vilnius (1990, Lithuania).
Mihai Ţopescu a fost distins cu Premiul I al Ministerului Industriei Române – Premiu pentru Glass Design (1988), Medalia de Argint, Premiul Institutului American Interfaith, Philadelphia, S.U.A. (1992), Premiul I, Premiu Naţional pentru Glass Design – sticlă, România (1993), Premiul Artelor Focului oferit de Uniunea Artistilor Plastici (2003 şi 2004), Premiul Naţional de Sculptură ”Constantin Brâncuşi”, Târgu-Jiu, România, Premiul Academiei Internaţionale ”Mihai Eminescu” pentru artă (2009).
Are lucrări în Muzeul Sticlei şi Ceramicii din Bucureşti, Muzeul de Artă Târgu Jiu, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Sticlei din Praga, Muzeul Slarske Novy-Bor, Museumskla a buzuterie, Iablonecand Nison (Cehia), Ebeltoft (Danemarca), Muzeul Branitz, Cottbus (Germania), Muzeul de Sticlă Coburg (Germania), precum şi în colecţii particulare.
