Miercuri, 25 martie, la orele 18.00, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia găzduieşte în Sala Marian Papahagi prezentarea albumului fotografic bilingv, român-italian, Le orme del tempo. România. Urmele timpului de Marco Sitran (Helliar Books), cu participarea autorului, a profesorului Grigore Arbore Popescu şi a scriitorului şi ziaristului Maurizio Crema.
Marco Sitran, îndrăgostit de România, este un veneţian pasionat de călătorii şi fotografie, care a ştiut să surprindă în imagini sugestive efervescenţa vieţii culturale şi mondene din Bucureşti, bisericile şi satele din Transilvania şi Bucovina, farmecul autentic al Deltei Dunării, pe care o numeşte laguna veneţiană a Orientului.
Grigore Arbore Popescu este profesor, scriitor, critic și istoric de artă. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, secția istorie veche și arheologie (1965), precum și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția istoria și teoria artei (1970). În 1975 a primit titlul de doctor la Pisa, unde a susţinut, la Scuola Normale Superiore, o teză în istoria artei, pentru ca în 1981 să obțină doctoratul şi în filologie la Universitatea din București. Din 1987 s-a stabilit în Italia, unde este cercetător senior la Consiglio Nazionale delle Ricerche (Consiliul Național pentru Cercetare). A predat vreme de mulţi ani la Universitatea din Ferrara şi la IUAV.
Maurizio Crema, ziarist la “Il Gazzettino”, colaborator la “D Donna”, “Repubblica” şi la “Diario” este autorul cărţii A Est del Nordest - La Est de Nord-est ce conţine o serie de povestiri inspirate de călătoria sa în Europa de Est, mai ales în România.
Albumul lui Marco Sitran, ce conţine capitolele: Iarna comunismului, Bucureşti, Origini şi tradiţii, Transilvania, Meserii, Maramureş, Bucovina, Delta Dunării ilustrează câteva dintre cele mai importante monumente arhitecturale şi peisagistice din Romania: castelele Peleş şi Bran, mănăstirile Voroneţ şi Suceviţa, ce fac parte din patrimoniul universal UNESCO, Cetatea Colţ, care se presupune că l-a inspirat pe Jules Verne atunci când a scris romanul Castelul din Carpaţi, Memorialul victimelor comunismului de la Sighet, hotelul şi biserica de gheaţă de lângă Lacul Bâlea.
"România este cel mai înaintat avanpost al latinităţii în Europa de sud-est şi cine o străbate, chiar în pripă, împins de la spate de propriile afaceri sau de graba turistului întâmplător, reuşeşte rar să surprindă sensul profund al vieţii care se desfăşoară sub privirile tuturor.
În afara Bucureştiului, departe de trafic şi de haos, România ne oferă chipul său cel mai autentic. Sate în care modernitatea nu a pătruns încă, peisaje fermecate cufundate într-o linişte grea de aşteptare, chipuri de bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni care păstrează în trăsături, în gesturi, în surâs, trăiri omeneşti intense, moştenite de milenii, din generaţie în generaţie.”
Acestea sunt cuvintele care deschid albumul fotografic semnat de Marco Sitran care, amintindu-şi „imagini şi reflexii ce se împletesc în firele gândirii incendiare a lui Emil Cioran, pe urmele lui Jules Verne în România” se întreabă: „Cum ar fi fost acest colţ de lume dacă Traian nu ar fi trecut Dunărea? Poate că Porţile Orientului s-ar fi aflat mai la vest, s-ar fi vorbit o limbă mai exotică, cu puternice inflexiuni slave?”
