Deschidem acest număr cu o evocare emoţionantă a lui Constantin Noica, datorată eminentului anglist C.G. Săndulescu, nepotul filosofului. Îl vedem pe Noica proaspăt ieşit din închisoare, adăpostit de rude, dar nedemoralizat, cu poftă de lucru, gata să se reconecteze la circuitele culturale. C.G. Săndulescu descrie cu farmec şi cu o bună doză de umor o întâlnire, la Paris, între Eliade, Cioran şi Noica, la care a asistat cu prezenţă de spirit şi atenţie la detalii. Alăturăm două retrospective ale istoriei literare. Eduardo Subirats relatează povestea de succes a romanului sud-american, reevaluând acele cărţi cu impact asupra gândirii şi sensibilităţii cititorilor. Dimpotrivă, Thomas Knauf ne spune povestea eroică şi tristă a rezistenţei prin cultură a scriitorilor din epoca sovietică, care încercau din răsputeri să extindă bruma de libertate de exprimare de care puteau dispune. Mariana Beliş, distins cercetător ştiinţific, rememorează schimbările de paradigmă din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi modul în care acestea au influenţat-o. Am alăturat acestei evocări contribuţia contrastantă a lui Mario Lucchesi, căruia descoperirile ştiinţifice de care s-a apropiat i-au ascuţit sensibilitatea de poet.
Ne bucurăm că am reuşit să asamblăm în secţiunea Cultura economiei - economia culturii, puncte de vedere diferite. Istoricul Cécile Morrisson prezintă o analiză pertinentă asupra particularităţilor economiei din Imperiul Bizantin. Economistul Mircea Coşea şi istoricul Bogdan Murgescu arată dacă şi în ce măsură aceste particularităţi au influenţat dezvoltarea economiei din Ţările Române. Primul pune în evidenţă importanţa ethosului ortodox în acţiunile agenţilor economici. Al doilea, după o analiză atentă, ajunge la concluzia că influenţele Constantinopolului asupra nordului Dunării pot fi considerate aproape neglijabile. Evident, ciocnirile dintre idei sunt cele care produc scânteia adevărului. În ceea ce priveşte economia culturii, Marina Dumitrescu laudă, cu argumente, sistemul francez de susţinere a culturii, punându-l în nobila tradiţie a mecenatului, în timp ce Tudor Banuş, artist plastic care trăieşte la Paris, deplânge politica tradiţională culturală a Franţei ca una de tip „colbertist”, sprijinul economic fiind însoţit de tendinţe dirijiste. Din nou, cititorul este lăsat să cântărească argumentele şi să gândească pe cont propriu.
Anul acesta se împlineşte un secol de la publicarea primului volum din ciclul lui Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut. Este un prilej potrivit să publicăm, în premieră în limba română, ample fragmente din studiul Planeta Proust al regretatului scriitor, critic de film şi artist vizual Alex. Leo Şerban. Ştiind că mai are doar cam un an de trăit, el şi l-a petrecut cu folos, recitind opera lui Proust dintr-un jet şi însoţind-o de comentarii fine şi pătrunzătoare. A fost, pentru el, o terapie prin literatură, care l-a ajutat să se înţeleagă mai bine şi să poată părăsi această lume cu un sentiment de împăcare. În aceeaşi secţiune dedicată ideilor literare, aflăm despre un poet englez contemporan interesant, şi el dispărut prematur, Thom Gunn. Antonio Tabucchi ne oferă un itinerar prin literatura secolului al XX-lea, gândit ca o linie de tramvai cu mai multe staţii importante, iar Fabio Stassi ne arată ce înseamnă să locuieşti „într-o limbă”, în timp ce peregrinezi pe mapamond.
Spaţiul public este locul în care se pune acut problema transparenţei comunicării. Transparenţa în arhitecturile tangibile şi în cele virtuale este analizată cu pertinenţă de Constantin Hostiuc. Ion Vianu şi Rodica Binder se apleacă asupra problemelor atât de actuale ale dezvăluirilor documentelor clasificate de către grupuri ca Anonymous sau de către personaje ajunse brusc în centrul atenţiei, ca Edward Snowden sau Julian Assange. Este spaţiul public un loc al exprimării atât de libere încât să frizeze blasfemia?, se întreabă François Boespflug şi Vintilă Mihăilescu. Primul se plasează sub semnul principiului laicităţii, care pretinde să excludă din discursul public orice referinţe religioase, pentru a nu inflama spiritele. Soluţia nu este, însă, posibilă, atâta vreme cât tradiţiile religioase constituie mereu surse de inspiraţie pentru demersuri publice (de regulă, artistice), fie acestea blasfemiatoare sau nu. După savuroasa sa analiză privind situaţia din cultura română, Vintilă Mihăilescu se declară net împotriva batjocurii, dar în favoarea deriziunii.
Marcel Hénaff se arată, şi el, interesat de spaţiul public, arătând modul în care a contribuit arta la emergenţa şi la dezvoltarea lui. Conceptul de graţie este privit sub două aspecte – unul estetic, altul politic. Conform primului aspect, armonia formelor spaţiale contribuie la asanarea spaţiului public. Conform celui de-al doilea, graţia (adică mila dublată de înţelegere) este principiul fondator al cetăţii. Aşa cum Alex. Leo Şerban a dialogat cu Proust, Ivo Andric a transcris „conversaţiile” sale cu Goya. Şi în acest caz, figura tutelară îl ajută pe comentator să se regăsească şi să se auto-depăşească. Am însoţit fragmentul de un scurt eseu în care Adrian Mihalache prezintă faţetele de diplomat şi poet ale lui Ivo Andric, ipostaze contradictorii, dar, de fapt, aflate într-o relaţie de sinergie. În aceeaşi secţiune dedicată artelor, Iolanda Malamen oferă o pătrunzătoare analiză a creaţiei lui Marin Gherasim, ale cărui lucrări ilustrează coperţile acestui număr.
Biblioteca „Lettre internationale” se deschide cu un colaj de poeme în proză, în bună tradiţie baudelairiană, datorate lui Bedros Horasangian. Fermecătorul excurs pe tărâmurile imaginarului este însoţit de prezentările empatice ale lui Şerban Foarţă şi Dorin Tudoran. Fragmentele de roman semnate de Jay Parini şi de Claire Tomalin arată cât de puternică este încă literatura biografică. Primul schiţează portretul lui Hermann Melville, iar ultima scrie viaţa romanţată a doamnei Jordan, actriţă de succes şi amantă neconsolată. Fragmentul din romanul lui Claire Tomalin este însoţit de un interesant şi consistent dialog dintre autoare şi traducătoarea Lia Brad Chisacof. Romanul laureatului Premiului Nobel, Mo Yan, arată vitalitatea curentului naturalist în literatură. Endre Kukorelly impresionează printr-un discurs expresiv, care combină reflecţia cu evocarea.
Corespondenţa lui Carmen Firan, care redă cu talent poetic persistenţa realismului magic columbian, trebuie citită în prelungirea analizei lui Eduardo Subirats, iar cea a lui Mihail Rîklin merită să fie corelată cu demersul lui Thomas Knauf. Ne bucurăm să publicăm un studiu de Françoise Albertini, în care portretul literar al Corsicii este dublat de o analiză antropologică de înaltă calitate. În final, ca de obicei, Mircea Ţicudean ne povesteşte cu verva sa obişnuită evoluţia unui intelectual ceh, care nu s-a mulţumit doar să străbată vremurile, ci şi să le imprime marca personalităţii sale.
Adrian Mihalache
SUMAR Nr. 87
Retrospective
C.G. Săndulescu – Atitudinea Noica
Thomas Knauf – Despre scufundarea sub gheaţă
Eduardo Subirats – Mit, magie şi mimesis
Mariana Beliş – O viaţă într-un secol
Marco Lucchesi – Poezie şi ştiinţă
Cultura economiei – economia culturii
Cécile Morrisson – Bizanţ – dincolo de idei preconcepute
Mircea Coşea – Influenţa moştenirii istorice asupra economiei româneşti
Bogdan Murgescu – Economia bizantină
Marina Dumitrescu – Mecenatul în ecuaţia postmodernă
Tudor Banus – Creaţia artistică dirijată de stat
Idei literare
Alex. Leo Şerban – Planeta Proust
Miruna Fulgeanu – Thom Gunn şi poetica îmbrăţişării
Antonio Tabucchi – Itinerar prin literatura secolului al XX-lea
Fabio Stassi – Limbile salvate şi geografia sângelui
Transparenţa comunicării
DIALOG Marc-Olivier Padis – François Boespflug: Batjocura prin imagini: o revenire a blasfemiei?
Vintilă Mihăilescu – Batjocura sau despre carnavalul nelimitat al românului
Constantin Hostiuc – Transparenţa ca vedere (im)posibilă sau cât de „real” este Matrix?
Ion Vianu – Whistleblowers
Rodica Binder – Orwell reloaded
Arte
Marcel Hénaff – Graţie, operă de artă şi spaţiu public
Iolanda Malamen – „Să fii o fântână în deşert”
Ivo Andric – Convorbiri cu Goya
Adrian Mihalache – Rigoarea diplomaţiei şi zborul fanteziei
Biblioteca „Lettre Internationale”
Bedros Horasangian – Fragmente de cer
Endre Kukorelly – Ruine
Jay Parini – Rătăcirile lui Herman Melville
Mo Yan – Baladele usturoiului din Paradis
Claire Tomalin – Profesiunea doamnei Jordan
DIALOG Lia Brad Chisacof – Claire Tomalin: Despre biografia romanţată
Comentarii şi corespondenţe
Carmen Firan – Realism magic în Columbia
Françoise Albertini – „I have a dream… of Corsica” sau lecţii de viaţă: istorie, antropologie, politică
Mihail Rîklin – Cenuşa rămâne fierbinte
Mircea Ţicudean – Back in CSSR. Memoria stângii ceheşti
120 p., 10 lei
www.e-icr.ro
