La Biennale di Venezia - rezultatele Concursului național de selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură

REZULTATELE Concursului naţional pentru selectarea proiecTULUI care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia

În perioada 22-24 ianuarie 2016, la Universitatea Naţională de Arhitectură „Ion Mincu” din str. Academiei nr. 18 - 20, Bucureşti, a avut loc procedura de selecţie a proiectelor înscrise în cadrul Concursului naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia.

Juriul Concursului a avut următoarea componenţă: 

1. arh. Attila Kim, comisar - preşedinte

2. arh.Oana Bogdan - membru

3. arh.Dan Hanganu - membru

4. arh.Andrei Şerbescu - membru

5. arh.Augustin Ioan - membru

6. Alexandru Damian - membru

7. arh.Viorica Curea - membru

 În Concurs s-au înscris un număr de 41 de proiecte. În urma evaluării proiectelor, având în vedere criteriile prevăzute în Regulamentul de Organizare al Concursului şi publicate pe paginile de internet ale Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului Cultural Român şi Uniunii Arhitecţilor din România, Juriul a acordat  punctaje și, în urma centralizării punctajelor acordate de fiecare membru al Juriului, a fost desemnat câştigător proiectul:

Titlu: SELFIE AUTOMATON

Autori: Bucșa Tiberiu, Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Arama, Oana Matei, Andrei Durloi

Câştigătorii vor negocia cu Ministerul Culturii (pentru realizarea expoziţiei din Pavilionul României), respectiv Institutul Cultural Român (pentru realizarea expoziţiei din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia) condiţiile de realizare a amenajării celor două spaţii expoziţionale.

Potrivit  Regulamentului de organizare a Concursului, Uniunea Arhitecţilor din România va acorda, în baza deciziei Juriului, următoarele premii:

  1. Premiul I -  6.500 lei

SELFIE AUTOMATON ȘI MENAJERIA DORINȚELOR

Proiectul câștigător s-a remarcat prin tratarea temei dintr-o perspectivă universală. "Echipa(alcătuită din arhitect, maestru păpușar și grafician) propune să traducă automatisme și stereotipuri specifice vieții cotidiene într-un set de instalații/mecanisme care pun sub semnul întrebăriii poziția și relațiile individului (arhitectului) în contextul său social.

Relațiile directe, explicite, cu tematica Bienalei și încercările de căutare a unui specific românesc al arhitectului/arhitecturii, au fost evitate voit de către autori. "Bătălia" în și pentru mediul construit are un caracter preponderent universal. Proiectul prezintă o problematizare a individului în raportul său structurat cu și între ceilalți, în contextul propriilor dorințe, pentru a reveni, indirect, la probleme specifice profesiei.

Expozițiile  constau în realizarea a 6 automate mecanice, 3 pentru pavilionul mare, două pentru spațiul ICR și un teatru nomad, fiecare dintre acestea alcătuit după un scenariu distinct." (extras din textul curatorial al proiectului câștigător)

Juriul a apreciat abordarea unică a proiectului, care amplasează omul în centrul atenției. Vizitatorul se află în ipostază dublă, atât ca observator  participant , dar și subiect al analizei propuse de autori. Expoziția oferă o oglindă a societății și ridică o serie de întrebări, care îndeamnă la introspecție.

Juriul a apreciat în mod deosebit sistemul constructiv, care se reîntoarce la cele mai vechi tipuri de mecanisme interactive, distanțându-se de instrumentarul obișnuit al erei noastre digitale.

Proiectul câștigător tratează unitar ambele locații, ținând cont de tipologia diferită a publicului fiecărei locații în conceperea conținutului expozițiilor.

A treia componentă a proiectului, o instalație itinerantă pe străzile orașului, este o soluție remarcabilă pentru atragerea vizitatorilor, promovarea expozițiilor și definirea unui imagini ludice, având în vedere caracterul unic al Veneției.

Juriul are convingerea că acest proiect, de o acută contemporaneitate, va atrage atenția tuturor vizitatorilor și va completa în mod organic șirul expozițiilor naționale.

    2.  Premiul II -  4.500 lei

   CHANGES IN THE RURAL LANDSCAPE

Juriul a apreciat perspectiva din care autorii proiectului au abordat tema migrației și anume efectul de "boomerang" pe care îl are migrația în arhitectură, prin analizarea unor situații reale și printr-o documentare temeinică. A fost, de asemenea,remarcată coerenţa între cele două spații, atât tematic, cât şi datorită conexiunii alegorice dintre acestea.

     3. Premiul III -  3.500 lei

    INTERIM. A POP-UP EXHIBITION

Proiectul a fost apreciat pentru referinţele sale aproape exhaustive, bunele practici din România afine cu tema Bienalei. Comentariile juriului au fost legate de arhitectura expoziţiei şi modul în care aceste informaţii sunt prezentate publicului. Proiectul prezintă o cronică a normalităţii.

  4. Mențiune -  2.300 lei

GARAJUL ESTE UN WORKSHOP, ESTE O BISERICĂ, ESTE UN GARAJ

'Garajul' este apreciat de către juriu ca fiind un gest cu impact puternic, ce pune în discuție istoria locuirii și a planificării urbane în România. Simbol al relației dificile dintre spațiul public și cel privat din România, 'Garajul' devine poarta la intrarea în Pavilion. 
Juriul consideră că propunerea pentru interiorul pavilionului nu susține suficient conceptul.
Juriul consideră propunerea pentru Galeria IRCCU Veneţia - 'Noaptea Caselor' - o initiativă culturală valoroasă, care merită să fie promovată.

5. Mențiune -  1.150 lei

PLAYGROUND / THE HEADQUARTERS

Acest proiect se încadrează direct în tema generală a BAV și scoate în evidență că în societatea noastră războiul continuă în plan politic , social, cu consecințe directe în mediul construit urbanistic și arhitectural. Referirea la orașul București este specifică pentru toată țara. Organizarea "mobilă" a expoziției reflectă nevoia de sugestii și căutări în armonie cu patrimoniul existent.

6. Mențiune Ex aequo -  1.150 lei

PROPRIETATE PRIVATĂ. PROBABILITATEA UNEI  ARHITECTURI

Juriul s-a bucurat să descopere în acest proiect o înțelegere aparte a întrebării Bienalei și, mai ales, a modului în care se poate oferi un răspuns acestei întrebări. Astfel, un gest tranșant și totuși fermecător are puterea de a articula un răspuns hotărât, plin de semnificație și delicat în același timp, precum și curajul de a vorbi simplu și direct, cu forță și umor, despre o luptă într-adevăr necesară și totuși prea puțin purtată. Cu toate acestea, repetarea aceluiași gest atât pentru pavilion, cât și pentru galerie, deși înțeleasă de juriu ca o intenție de coerență a proiectului, pare a sărăci demersul, în loc să îl întregească. Nu în ultimul rând, modul în care gestul intervine în spațiul public al expoziției și al Veneției îl face, din păcate, puțin fezabil în contextul administrativ al Bienalei

De asemenea, juriul a făcut aprecieri şi asupra următoarelor proiecte, după cum urmează:

NATURA LA FRONTIERELE IDEOLOGIEI, având numărul de concurs 54, răspunde foarte bine temei Bienalei şi prezintă o problemă care înnoadă o întreagă istorie a mediului edificat înainte şi după anul 1989. Din nefericire, soluţia aleasă este prea masivă pentru mesajul pe care îl poartă.

A TREIA SUCCESIUNE, proiectul cu numărul 56, promovează conceptul de includere a naturii şi a spaţiului verde în locurile anoste, cenuşii şi impersonale care au rămas în mediul construit. Cu toate acestea, proiectul necesită un efort prea mare din punct de vedere tehnic pentru a demonstra conceptul.

 MISSING WOODS, proiectul cu numărul 59. Juriul apreciază punerea în discuție a unei teme de larg interes, și anume cea a despăduririi, într-o prezentare ce îmbină poezia cu forta brută. 
Între tema anunțată (despădurirea) și propunere (o instalație realizată dintr-o cantitate considerabilă de lemn), juriul consideră ca există o relație conflictuală.

THE OCCUPATION OF EXCEDENTARY SPACE. OCUPAREA SPAȚIULUI EXCEDENTAR, proiectul cu numărul 60. Spaţiul pavilionului este privit ca o resursă, fiind ocupat şi locuit pe durata expoziţiei, oferind prin acesta un înţeles aparte, însă perfect plauzibil, la întrebarea de fond a Bienalei. A fost, de asemenea, apreciată intervenţia arhitecturală, deşi din punct de vedere tehnic nu este fezabilă funcţionarea adecvată a spaţiului locuirii.

 FRONTLINE: EDUCATION, proiectul cu numărul 62.  Juriul a apreciat mesajul puternic al proiectului care se racordează la tematica generală a Bienalei  De asemenea, interactivitatea proiectului atât prin utilizarea jocului ca metodă de educație, precum și a atelierelor creative dedicate celor mici, a constituit un element pozitiv în aprecierea juriului. Cu toate acestea, logistica organizării workshopurilor nu a fost abordată suficient de temeinic, iar expoziția din pavilion nu ar fi reușit să atragă suficient public.

 ASCULTÂND ORAŞUL, proiectul cu numărul 64. A fost apreciată intervenţia arhitecturală în spaţiul Galeriei ICR şi a simbolisticii proiectului. S-a apreciat tema abordată, în schimb implementarea lui nu este fezabilă din punctul de vedere al vizitării pavilionului.

 LA FAŢA LOCULUI!, proiectul cu numărul 65, Juriul a remarcat subtila nedefinire a spaţiului limitat, reducându-se, din păcate, la crearea unui sistem de imagini tributare șablonului comercial.

 NG4. MARTOR AL TRANSFORMĂRILOR LA BLOC, proiectul cu numărul 70,  se remarcă prin  subiectul local autentic şi bogat, prin privirea îndreptată spre identitatea locuirii în spaţiul urban românesc, spre specificitatea acesteia şi mai ales spre evoluţia şi adaptarea spontană a mediului construit, codificată într-o coerentă dezordine care a atras reticența juriului.

 IN BETWEEN, proiectul cu numărul 74. Juriul apreciază rezolvarea elegantă a celor două spaţii, dar care se rezumă regretabil la o intervenţie eminamente arhitecturală. Prezentarea este de o înaltă calitate, fiind mult peste nivelul conceptual al proiectului.

CENUŞĂ ŞI ARHITECTURĂ, proiectul cu numărul 78. Juriul consideră impresionantă alegerea citatelor, din nefericire decepţionează textul de prezentare al proiectului, nefiind la înălţime. Textul creează un orizont de aşteptare pe care proiectul nu îl onorează.

Participanţii la Concurs pot depune contestaţii referitoare numai la modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Uniunii Arhitecţilor din România, strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, Bucureşti, până la data de 28 ianuarie 2016, ora 17. Acestea vor fi analizate şi soluţionate în termen de maximum 5 zile lucrătoare, de către o Comisie de soluţionare a contestaţiilor formată din membri desemnaţi de instituţiile organizatoare.

Proiectele înscrise în Concurs pot fi vizionate la Universitatea Naţională de Arhitectură „Ion Mincu” din str. Academiei nr. 18 - 20, Bucureşti, în perioada 25 ianuarie – 02 februarie 2016.

Proiectele, cu excepţia celor premiate şi a celor 10 care au primit aprecierea juriului, vor putea fi ridicate de la sediul Uniunii Arhitecţilor din România din strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, Bucureşti, în perioada 2- 12 februarie 2016.

Relaţii suplimentare la:

secretariat@uarconcursuri.org