ICR Istanbul a vernisat vineri, 14 decembrie 2012, o expoziție documentară dedicată clădirii în care functioneaza de sapte ani. Singura proprietate de patrimoniu a României în Turcia, Conacul Musurus Pasa are o istorie de aproximativ 125 de ani, dintre care 110 ani sunt legati de statul român. Expozitia Conacul Musurus Pasa, valoare simbolică si culturală îsi propune să sensibilizeze opinia publică asupra unei comori ascunse în strada Siraselviler din vechea Pera. Conacul, construit la sfârsitul anilor 1880 de un bancher grec, a intrat în posesia statului român din 1907. Din 2009 găzduieste numai Institutul Cultural Român, după ce timp de o sută de ani a fost sediul reprezentanței diplomatice a României la Istanbul.
În cuvântul de deschidere adresat celor peste cincizeci de oaspeți prezenți la vernisaj, dr. Silvana Rachieru, directorul ICR Istanbul, a insistat pe necesitatea redescoperirii clădirii institutului si a punerii ei în valoare. De asemenea, directorul ICR Istanbul a evidențiat principalele momente din istoria Conacului Musurus Pasa și actorii care i-au influentat evoluția timp de un secol, precum și programul institutului de valorificare a potențialului cultural al clădirii. Invitații, printre care s-au aflat profesori de istoria artei de la Universitatea Bosforului, istorici de la Universitățile Sabanci și Bilgi, din Istanbul, și Middle East Technical University din Ankara, colegi de la Consulatul General al României la Istanbul, experți de la Muzeul Băncii Otomane, membri ai diasporei române, studenți la cursurile de limba română oferite de institut și alți prieteni ai ICR Istanbul, au avut ocazia de a vizita principalele spații de protocol ale clădirii și să admire decorațiunile prezentate în detaliu în expoziție.
Expoziția cuprinde trei părti: Referințe istorice, Detalii decorative și Potențiale valorificări pentru viitor. Documentarea a fost realizată cu sprijinul Arhivelor Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor otomane ale Presedinției Consiliului de Miniștri Istanbul, Arhivelor Naționale Centrale și în bibliotecile Istanbulului. Privirea si propunerile pentru valorificări viiitoare sunt rezultatul workshop-ului de arhitectură româno-turc organizat de ICR Istanbul în februarie 2012, sub coordonarea arhitectului Șerban Țigănaș, presedintele Ordinului Arhitectilor din România. Expoziția este o realizare a echipei ICR Istanbul: documentare, texte, concept: Silvana Rachieru; fotografii detalii decorațiuni: Costin Zamfir și Silvana Rachieru; traducere: Seila Suliman.
Expozitia s-a bucurat deja de la vernisaj de un real interes și va fi deschisă până pe 15 februarie 2013, putând fi vizitată de luni până vineri.
Vernisajul a încheiat o lungă zi dedicată istoriei moderne prin desfăsurarea workshop-ului cu tema „Sud-estul Europei în secolul al XIX-lea din perspective socio-economice” la care au fost invitati istorici turci, români si bulgari. Workshopul face parte dintr-o serie de evenimente initiată în acest an de către directorul ICR Istanbul si intitulată „Istoriografiile Mării Negre”. Proiectul are ca scop sprijinirea cercetărilor istorice legate de zona Mării Negre prin organizarea de seminarii și conferinte în vederea creării unei rețele de colaborare între istoricii români și turci și consolidarea în acest fel a unui dialog științific de durată.
Workshop-ul s-a bucurat de prezența istoricului turc Edhem Eldem, profesor la Departamentul de istorie al Universității Bosforului din Istanbul, care a oferit alocuțiunea de deschidere cu titlul Despre necesitatea de a salva istoria otomană de turci, prilej de dezbatere si analiză pentru istoricii prezenti la workshop. Temele puse în continuare în discuție de către istoricii invitați au acoperit problematici variate din istoria Sud-Estului european, de la relația între religie, naționalism și educație, la evoluția muzeologiei românești în a doua parte a secolului al XIX-lea, modernizarea în Tara Românească, relațiile diplomatice între România si Imperiul otoman, la orașele balcanice și locuitorii lor, rolul Mării Negre ca entitate economică, Brăila în comertul international, pădurile de graniță și concesiunile căilor ferate în Balcani sau rețelele de negustori în Imperiul otoman. Prezentările au fost însoțite de lungi sesiuni de întrebări și comentarii, workshopul desfăsurându-se într-o atmosferă extrem de dinamică și efervescentă intelectual.
