Expoziție de documente, fotografii, cărți și CD-uri
La sediul Institutul Cultural Român din New York se va deschide pe 26 septembrie 2014 expoziția Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism. Durata expoziției va fi de șase săptămâni, urmând să fie itinerată apoi în alte spații din New York și din Washington DC, în luna octombrie 2014.
ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, IICCMER, și Fundației Române pentru Democrație, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziție de documente și fotografii, cărți și CD-uri avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, un campion necontestat al luptei anticomuniste.
Expoziția va fi însoțită la New York și Washington DC de o delegație formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director științific IICCMER, și de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expozițiile de la New York și de la Washington DC.
Expoziția va fi realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și al Fundației Române pentru Democrație.
În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală și de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepțional integrat în istoria României secolului XX. Expoziția fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfășurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, și urmărește să aducă în fața opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferințele și lupta acestui mare erou anticomunist pentru democrație.
Expoziția va conține 30 plăci forex, cu dimensiunile 100x70 cm, un montaj video din interviuri și discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziției ce vor fi distribuite vizitatorilor.
Expoziția va cuprinde fotografii, care îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, cât și în unele inedite, alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt de asemenea imagini din timpul detenției, din perioada de deportare și domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât și din anii de după căderea regimului comunist, în care și-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democrației în calitate de președinte al PNȚ (1990 — 1992), al Convenției Democratice din România (1991—1992) și senator în Parlamentul României (1992 — 1995).
Dintre temele abordate de expoziție, menționăm:
- lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareșalului Ion Antonescu) și persecuțiile îndurate în acea perioadă;
- contribuția lui Iuliu Maniu și a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieșirea României din războiul purtat alături de Germania și întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forțele militare aliate împotriva Germaniei naziste;
- diversiunile poliției politice pentru a diaboliza Partidul Național Țărănesc prin etichetarea sa drept 'proamerican', în anii instaurării regimului comunist și de ocupație sovietică a României;
- falsificarea de către ocupanții sovietici și uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câștigate în realitate, detașat, de PNȚ, în favoarea partidului comunist;
- înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă a poliției politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNȚ, sub acuzația de spionaj proamerican,
- arestarea soției lui Corneliu Coposu, Arlette Coposu, funcționară în Ministerul de Externe, acuzată de spionaj în favoarea Franței, și condamnarea ei la 20 de ani muncă silnică;
- prezentarea regimului de exterminare din închisorile comuniste, în care a fost deținut Corneliu Coposu, și a hărții gulagurilor comuniste din România, în care au fost exterminate peste 100.000 de persoane;
-deportarea lui Corneliu Coposu în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, după eliberarea din închisoare, urmărirea și anchetarea sa permanentă de către agenții poliției politice;
- rezistența anticomunistă în perioada dictaturii ceaușiste (1965 — 1989); supraviețuirea PNȚ în ilegalitate și afilierea sa la Internaționala Creștin-Democrată,
- participarea personală a lui Corneliu Coposu la Revoluția română anticeaușistă și anticomunistă, din 1989;
- 1990 — 1995: reînființarea PNȚ și lupta pentru construirea Convenției Democratice din România, o alianță de partide politice și asociații civice, menită să promoveze reforme economice, politice și integrarea României în structurile euroatlantice;
- întărirea relațiilor dintre România și SUA: primirea lui Corneliu Coposu de către secretarul Departamentului de Stat, Lawrence Eagleburger, și participarea sa, alături de Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democratice la Președinția României, la Convenția Partidului Republican, de la Huston (1992); invitarea lui Corneliu Coposu în Congresul SUA, în 1995.
Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914. Carierea sa politică a început în 1937, când a fost numit secretar personal al președintelui Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu, devenind, ulterior, secretar politic al acestuia. Începând din 1945, a ocupat funcția de președinte al filialei PNȚ Sălaj și secretar de stat în primul guvern democratic de după înlăturarea dictaturii mareșalului Ion Antonescu. La 14 iulie 1947, a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNȚ, în ceea ce s-a numit 'Înscenarea de la Tămădău'. Până în 1956, a fost ținut în arest preventiv, fără a fi judecat. În 1956, i-a fost înscenat un proces pentru 'înaltă trădare a clasei muncitoare' și pentru 'crimă contra reformelor sociale'. A fost condamnat la muncă silnică pe viață, fiind încarcerat în mai multe închisori, în regim sever de izolare, în întuneric, până la pierderea temporară a vederii și auzului, sub tortură și înfometare.
După 1990, poziția sa fermă și principiile sale au devenit un punct de reper pentru cei care doreau o societate democratică reală în România.
Expoziția Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism va face parte dintr-o serie de evenimente centrate pe tema anticomunismului din România, care vor pune în valoare jurnalele și memoriile anticomunismului românesc editate de Editura Academia Civică, Editura Humanitas, Editura Polirom, Editura Vremea, Editura Mașina de scris etc. Unele din aceste memorii au fost publicate inițial în afara României și traduse abia după 1989 în limba română.
Documentarea care a stat la baza realizării acestei expoziții s-a făcut la Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Biblioteca Centrală Universitară.
