Institutul Cultural Român din Praga, Muzeul Tiparului şi Cărţii Vechi din Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească" din Târgovişte şi Muzeul Naţional al Literaturii din Praga organizează, în perioada 9 octombrie – 6 noiembrie, expoziţia aniversară „Carte veche românească. Jumătate de mileniu de carte tipărită pe teritoriul României". Expoziţia de carte şi obiecte de patrimoniu este găzduită de Muzeul Naţional al Literaturii din Praga, în complexul cultural al Mănăstirii Strahov. Cu prilejul aniversării a jumătate de mileniu de la apariţia Liturghierului lui Macarie (1508), prima carte tipărită pe teritoriul României, expoziţia prezintă publicului ceh 36 de obiecte din fondul patrimonial românesc, printre care 18 cărţi bisericeşti şi laice de mare valoare, precum şi mijloace tehnice folosite în secolul al XVIII-lea: tiparniţa din 1778, călimări de brâu, matriţe pentru ferecătură şi ornamente pentru carte. Cărţile prezente în expoziţie aparţin perioadei 1642 – 1828 şi provin din diferite centre tipografice de pe teritoriul României, acoperind întreaga perioadă veche a scrisului şi tiparului românesc: Evanghelie învăţătoare – 1644, Dealu; Noul Testament de la Bălgrad – 1648, Alba Iulia; Evangheliar – 1682, Bucureşti; Biblia lui Şerban Cantacuzino – 1688, Bucureşti; Carte sau lumină tipărită de Antim Ivireanul, 1699, Snagov; Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie – 1702, Buzău; Molitvelnic – 1730, Râmnic; Liturghier – 1733; Octoih – 1742, Râmnic; Strastnic – 1773, Blaj; Octoih românesc dedicat ţarinei Ecaterina a II-a a Rusiei – 1774; Psaltire – 1779, Râmnic; Ceaslov – 1785, Bucureşti; Cazanii – 1792, Râmnic; Apostol – 1794, Râmnic; Psaltirea proorocului şi împăratului David – 1813, Buda; Acatist – 1823, Bucureşti; Cazanie – 1828, Bucureşti. Din expoziţie fac parte şi trei cărţi laice fundamentale pentru sistemul pedagogic şi cel juridic românesc: Carte românească de învăţătură – 1643, Iaşi; Îndreptarea legii – 1652, Târgovişte; Gramatica românească de I. H. Rădulescu – 1828, Sibiu. Lucrările expuse aparţin tipografilor Antim Ivireanul, Popa Mihai Atanasievici, Ieremia Athanasievici, care au tipărit în Ţara Românească şi Moldova în timpul domnitorilor Constantin Brâncoveanul, Şerban Cantacuzino, Vasile Lupu, Matei Voievod Basarab, Mihai Racoviţă, Grigorie Ghica, Alexandru Moruzi, Mihai Constantin Suţu, precum şi la tipografia din Pesta, în timpul împăratului Francisc I al Austro-Ungariei. În cadrul expoziţiei va fi prezentat şi un film documentar despre metode şi tehnici de conservare şi restaurare a cărţii, precum şi emisiunile aniversare – moneda jubiliară emisă de Banca Naţională a României şi coliţa filatelică emisă de Romfilatelia, precum şi ediţia de lux a Liturghierului lui Macarie, retipărită, după formatul original, de Arhiepiscopia Târgoviştei. Istoria tiparului chirilic consemnează oraşul Târgovişte (1508) drept cel de-al treilea centru din Europa în care s-au folosit caracterele metalice mobile inventate de Gutenberg, la aproximativ 50 de ani de la descoperirea acestei tehnici, următorul fiind Praga, în 1517. Institutul Cultural Român de la Praga a dedicat anul 2008 promovării literaturii şi artelor vizuale româneşti. Proiectul expoziţional jubiliar „Carte veche românească. Jumătate de mileniu de carte tipărită pe teritoriul României" încheie un an în care s-au derulat numeroase proiecte de promovare a cărţii româneşti, prin lecturi publice, participări ale scriitorilor români la festivaluri de gen şi la târgurile de carte. Spaţiul cultural ceh a demonstrat o receptivitate crescută faţă de cultura scrisă românească, fapt dovedit de traducerile în cehă din ultimii ani, din autorii români Mircea Eliade, Petru Cimpoeşu, Lia Bugnar, Mihai Ignat, Alina Nelega, Anca Maria Mosora, Norman Manea (traducerea şi publicarea acestora a fost făcută prin programul TPS – Translation and Publication Support Programme, al Institutului Cultural Român).
