România - invitat de onoare la Târgul de Carte de la Varşovia

Institutul Cultural Român de la Varșovia, Ambasada României la Varșovia și Ministerul Culturii și Identității Naționale vă invită la sărbătoarea literaturii şi culturii române, la cea de-a X-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Varşovia, unde România este ţara invitat de onoare.

Cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-polone şi în timpul deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, ne face plăcere să prezentăm publicului din Polonia forţa şi diversitatea literaturii române, precum şi bogăţia culturală a ţării noastre.

Vă invităm la suita de manifestări special pregătite pe perioada Târgului (23-26 mai 2019):

- întâlniri cu scriitorii Varujan Vosganian, Cristian Teodorescu, Adrian Cioroianu,

- dezbateri dedicate literaturii române,

- lansări de carte,

- proiecţii de filme,

- ateliere de creaţie şi filme pentru copii,

- expoziţii,

- în încheierea Târgului, recital de muzică clasică la Palatul de pe Insulă (duminică, 26 mai, ora 18:00, intrarea liberă).  

Foto banner: Dragoş Asaftei, din proiectul Munţii României - https://muntiiromaniei.ro

Program complet al evenimentelor româneşti:

23-26 mai: Expoziţii româneşti, pe toată durata Târgului:

Benzi desenate din România

Expoziția de benzi desenate românești reunește artiști profesioniști din domeniul ilustrației de carte, al benzii desenate și al animației, cunoscuți atât în România, cât și în afara țării. Selecția materialelor incluse în expoziție propune publicului din Polonia o întâlnire cu stiluri, teme, subiecte și moduri de abordare diferite, care au în comun, ca element ce le transcende și le unește, plăcerea și interesul autorilor pentru storytelling-ul vizual, în forma specific secvențial-narativă care este banda desenată. Istoriile incluse în expoziție oferă publicului șansa unei incursiuni atât în subiectele abordate, cât și în viziunea personală a fiecăruia dintre autorii prezenți.

Autori: Xenia Pamfil, Ileana Surducan, Maria Surducan, Anna Júlia Benczédi, Adrian Barbu, Gabriel Rusu

Expusă în sectorul 21/H, în secțiunea specială a Târgului dedicată artei și Festivalului benzilor desenate de la Varșovia


Urmăreşte pisica! Ilustrații de carte pentru copii

Expoziţie realizată împreună cu Clubul Ilustratorilor din România

Autori: Zelmira Szabo, Cristiana Radu, Adela Calistru, Alina Marinescu, Anca Smarandache, Andra Badea, Cristinas Crișu, Raluca Burcă, Corina Drăgan, Delia Zahareanu, Emanuela Balint, Gabriela Fabian, Georgiana Chițac, Irina Dobrescu, Iulia Ignat, Margareta Udrescu, Gabriela Soare, Mihaela Paraschivu, Raluca Anghel, Stela Lie, Oana Ispir, Bogdan Topîrceanu.

Expusă la Kawiarnia na Promenadzie, sector D/3


Transilvania prin ochii fotografilor polonezi

Fotografii realizate de opt fotografi polonezi în vara anului 2018 în România.

Expusă la Kawiarnia na Promenadzie, sector D/3


Joi, 23 mai


14:00-15:30: Proiecţia filmului România neîmblânzită

Regia Tom Barton-Humphreys, documentar, 90 min.

Film în limba română cu subtitrare în polonă şi engleză

Sala Paryż B

Filmul relevă o călătorie care începe pe crestele împădurite ale Carpaților (unde urșii, lupii și râșii sălășluiesc liberi) și ajunge în apele agitate de vânt ale Deltei Dunării (locul din care pelicanii își iau zborul şi unde șerpii de apă înoată în adâncuri). În inima Europei există o viață naturală fabuloasă: o explozie a sălbăticiei, care reprezintă căminul a nenumărate vietăți. Munții infiniți, pădurile străvechi, apele nesfârșite, toate acestea găzduiesc creaturi de referință pentru bătrânul continent. Sunt ținuturi ale frumuseții și sălbăticiei unde destinele sunt dictate de anotimpuri. Creaturi parcă desprinse din legendă trăiesc în libertate, aici animalele se luptă pentru supraviețuire. Iar România neîmblânzită dezvăluie toate aceste povești incredibile.

Filmul este prezentat cu sprijinul Auchan România.


14:00-16:00: În lumea basmelor româneşti – ateliere pentru copii

Atelier în limba polonă pentru copii între 4 şi 7 ani.

Standul Românei, 78/D11


15:00-16:00: Proiecţia trilogiei „noir-policier” Bad Penny, Kowalski şi Ramona

Regia Andrei Creţulescu, scurtmetraje, 56 min., (limbaj explicit, nerecomandat minorilor)

Filme în limba română cu subtitrare în polonă

Sala Paryż C

Bad Penny, Kowalski și Ramona fac parte din trilogia „impromptu” realizată de Andrei Creţulescu, ce combină umorul, violența și fantasticul. Filme de gen, stilizate, postmoderne, extrem de inedite din punct de vedere formal, mereu filmate cu aceeași echipă de producție și cu același cast: trio-ul Andi Vasluianu – Șerban Pavlu – Dorian Boguță, lor adăugându-li-se Rodica Lazăr și Ana Ularu, unii dintre cei mai talentați și mai versatili actori ai tinerei generații.

O scurtă descriere a scurt-metrajelor, luate parte-n-parte. Bad Penny – Doi tâlhari jefuiesc un magician; unul dintre ei este foarte vulgar, celălalt a făcut sex cu cine nu trebuia. Kowalski – mai degrabă despre mafioso-ul Kopalski, o cină cea de taină în care fiecare este Iuda și niciunul Iisus; filmat într-un singur plan-secvență de 17 minute. Ramona – despre răzbunarea unei femei, premiat în cadrul Semaine de la Critique la Cannes 2015 și la Chicago Shorts.

Dialogul este unul din punctele forte ale scriiturii lui Crețulescu – viu și inedit, ghidat în mare măsură de tropii genurilor noir și pulp, pe care regizorul nu doar ca le omagiază, ci le include de-a dreptul în filmele sale; un dialog spumos și isteț, care folosește vulgaritatea nu doar drept caracteristică a personajelor, a violenței lor, dar mai ales ca o trăsătură a mediului în care acestea acționează – unul dur, dominat de violență fizică și egoism, în care o înjurătură e mai mult o afirmație despre sine.


16:00-17:30: Proiecţia filmului România neîmblânzită

Regia Tom Barton-Humphreys, documentar, 90 min.

Film în limba română cu subtitrare în polonă şi engleză

Sala Paryż B


16:00-18:00: Nu putem evada din istoria noastră. Întâlnire cu istoricul Adrian Cioroianu

Întâlnire ocazionată de apariţia în polonă a volumului cu acelaşi nume (Nie możemy uciec przed swoją historią”, Wyd. Amaltea, 2019).

Moderator: dr. hab. Błażej Brzostek

Universitatea din Varşovia, Insitutul de Istorie, sala 128

Adrian Cioroianu, în prezent Ambasador al României la UNESCO, a publicat consistent în multe ziare şi reviste din ţară şi adesea poate fi văzut — în calitate de colaborator sau realizator — în programe ale televiziunilor din România. Autor a mai multe volume de istorie, culegeri de eseuri pe teme istorice sau politice, scenarii pentru documentare istorice de televiziune şi, mai recent, al unui roman, este unul dintre istoricii care au înnoit, din punct de vedere metodologic şi tematic, imaginea asupra trecutului. Şi toate acestea şi pentru că, în copilărie, i-au plăcut poveştile. Mai întâi numai poveştile, apoi guma de mestecat şi poveştile, apoi romanele lui Jules Verne şi poveştile, apoi benzile desenate şi poveştile, apoi Istoria şi poveştile, apoi Marylin Monroe şi poveştile, apoi parfumurile şi poveştile…


Vineri, 24 mai


10:15–11:00: Desene animate româneşti – Mihaela, reg. Nell Cobar, 1969

Sala Barcelona

Mihaela este un serial TV de animație care ca protagonistă o fetiță. Cu codițe și funde în păr, Mihaela cea blondă trece prin tot felul de întâmplări împreună cu cățelul său, Azorel. Ștrengarul cățel o distrage pe Mihaela de multe ori de la învățătură, vrând să se joace cu ea.


12:00-14:00: În lumea basmelor româneşti – ateliere pentru copii

Atelier în limba polonă pentru copii între 4 şi 7 ani.

Standul Românei, 78/D11


15:30-16:30: Proiecţia trilogiei „noir-policier” Bad Penny, Kowalski şi Ramona

Regia Andrei Creţulescu, scurtmetraje, 56 min., (limbaj explicit, nerecomandat minorilor)

Filme în limba română cu subtitrare în polonă

Sala Paryż B


16:00-17:30: Prezent trecut, trecut prezent – lumea prin ochii lui Eugen Ionescu

Discuţie despre primul jurnal al lui Eugen Ionescu, cu participarea scriitorului Adam Michnik, redactor-şef al cotidianului „Gazeta Wyborcza” şi a criticului de teatru Janusz Majcherek. Volum apărut la Editura Agora.

Standul României, 78/D11


Sâmbătă, 25 mai


13:00-14:00: Oare putem fugi din calea istoriei?

Întâlnire cu istoricul şi scriitorul Adrian Cioroianu şi cu scriitorul şi publicistul Bogumił Luft, fost Ambasador al Poloniei la Bucureşti, autorul versiunilor poloneze ale cărţilor lui Adrian Cioroianu

Standul României, 78/D11

Discuţia se va purta în jurul cărţii Nu putem evada din istoria noastră, (Ed. Amaltea, 2019, trad. Bogumił Luft), referitoare la evenimentele istorice care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis epoca comunistă şi încheierea acesteia în anul 1989. Este continuarea volumului Cea mai frumoasă poveste: Câteva adevăruri simple despre istoria românilor (Ed. Amaltea, 2018, trad. Bogumił Luft).


13:00-14:30: Proiecţia filmului România neîmblânzită

Regia Tom Barton-Humphreys, documentar, 90 min.

Film în limba română cu subtitrare în polonă şi engleză

Sala Londyn B


14:30-17:00: Desene animate româneşti

Mihaela, de Nell Cobar (1969) şi Bălănel şi Miaunel, de Horia Ștefănescu, Zaharia Buzea, Artin Badea (1974)

Sala Barcelona

Mihaela este un serial TV de animație care ca protagonistă o fetiță. Cu codițe și funde în păr, Mihaela cea blondă trece prin tot felul de întâmplări împreună cu cățelul său, Azorel. Ștrengarul cățel o distrage pe Mihaela de multe ori de la învățătură, vrând să se joace cu ea.

Bălănel și Miaunel este o serie de animație românească, care a încântat generații întregi de copii. Cele două personaje au fost create în 1974 de Horian Ștefănescu, Zaharia Buzea și Artin Badea. În această serie, conflictul, considerat natural, dintre câine și pisică este abandonat. Cei doi protagoniști, Bălănel, câinele, și Miaunel, pisica, nu știu că trebuie sa se certe. Amândoi se miră ca de ceva nemaiîntâlnit în fața lăcomiei, minciunii și nedereptății. Fermecători în naivitatea lor, nu vor decât să domnească armonia, echitatea și dreptatea.


15:00-16:00: Proiecţia trilogiei „noir-policier” Bad Penny, Kowalski şi Ramona

Regia Andrei Creţulescu, scurtmetraje, 56 min., (limbaj explicit, nerecomandat minorilor)

Filme în limba română cu subtitrare în polonă

Sala Paryż A


16:30-18:00: Proiecţia filmului România neîmblânzită

Regia Tom Barton-Humphreys, documentar, 90 min.

Film în limba română cu subtitrare în polonă şi engleză

Sala Londyn B


17:00-18:30: Despre memorie şi uitare

Întâlnire cu scriitorul Varujan Vosganian, autorul volumului Cartea şoaptelor, apărut în Polonia în traducerea Joannei Kornaś-Warwas, laureat în 2016 al Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus” şi al Premiului Cititorilor „Natalia Gorbaniewska”. O carte despre istoria tragică a armenilor în secolul al XX-lea, dar şi despre uitare şi păstrarea memoriei.

Moderator: Beata Stasińska

Standul României, 78/D11


18:00-19:00: Proiecţia trilogiei „noir-policier” Bad Penny, Kowalski şi Ramona

Regia Andrei Creţulescu, scurtmetraje, 56 min., (limbaj explicit, nerecomandat minorilor)

Filme în limba română cu subtitrare în polonă

Sala Paryż A


Duminică, 26 mai


11:00-12:30: Proiecţia filmului România neîmblânzită

Regia Tom Barton-Humphreys, documentar, 90 min.

Film în limba română cu subtitrare în polonă şi engleză

Sala Paryż B


12:00-12:55: Desene animate româneşti

Mihaela, de Nell Cobar (1969) şi Bălănel şi Miaunel, de Horia Ștefănescu, Zaharia Buzea, Artin Badea (1974)

Sala Paryż C


12:00-13:30: Toate bufniţele regelui sau cartea bucuriilor româneşti – literatura română ca pasiune editorială

Întâlnire cu participarea unor editori şi traducători de literatură română: Kamila Buchalska, Ludmiła Koza, Jakub Kornhauser şi Bogdan Baran. Moderator: Justyna Czechowska.

Standul României, 78/D11


13:00-14:00: Proiecţia trilogiei „noir-policier” Bad Penny, Kowalski şi Ramona

Regia Andrei Creţulescu, scurtmetraje, 56 min., (limbaj explicit, nerecomandat minorilor)

Filme în limba română cu subtitrare în polonă

Sala Paryż B


14:00-15:30: Cartea pisicii – întâlnire cu scriitorul Cristian Teodorescu

Vă invităm la o întâlnire cu scriitorul Cristian Teodorescu şi traducătoarea Radosława Janowska-Lascar, întâlnire moderată de Marcin Wilk, cu ocazia lansării celei mai recente traduceri după o lucrare a cunoscutului scriitor român, Cartea Pisicii, cu ilustraţii de Octavian Mardale (Ed. Amaltea, 2019, trad. Radosława Janowska-Lascar). Cristian Teodorescu este deja cunoscut publicului polonez datorită cărţii Medgidia, oraşul de apoi (Ed. Amaltea, 2016, trad. Radosława Janowska-Lascar), nominalizată în 2016 la Premiul Literar al Europei Centrale „Angelus”.

Standul României, 78/D11

„Spuneţi-mi Ochi. Fiindcă n-am decît unul. Pe cel drept. Pe celălalt l-am pierdut într-un lan de porumb unde m-a aruncat o femeie... Cînd m-am apucat să scriu aceste poveşti sau ce-or fi ele, am făcut-o pentru mine şi pentru pisicile cu care am intrat în contact. Dacă nu le-aş fi scris în româneşte, poate că acum aş fi fost bogată, după cum mi-a spus o prietenă din America. Dar, cînd Cristian vrea să publice pe numele lui tot ce am scris eu, asta mi se pare scandalos. Chiar dacă – aici trebuie să-i dau şi lui dreptate – nici un editor din România n-ar accepta să intre în relaţii contractuale cu o pisică, decît riscînd să fie taxat drept nebun. Drept care spun aici că îi cedez lui Cristian Teodorescu drepturile mele de autor şi tot ceea ce decurge din ele pentru acest roman, căruia el i-a dat numele Cartea pisicii.”

Cristian Teodorescu s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secţia română-engleză, a Universităţii din Bucureşti. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul şi pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeaşi editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini şi alte povestiri (Curtea Veche, 2005) şi romanele Medgidia, oraşul de apoi (Cartea Românească, 2009 ; Polirom, 2012) şi Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) şi Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum şi alte premii ale unor ziare şi reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franţa, Statele Unite, Muntenegru, Polonia şi Ungaria.


18:00-19:30: ROMANIA UNIVERSALIS

Recital cameral dedicat celebrării președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Pałac na Wyspie w Łazienkach Królewskich, ul. Agrykola 1, Varşovia


Diana Jipa - vioară

Ștefan Doniga - pian


Program:

George Enescu - Impromptu concertant;

Niccolo Paganini - I Palpiti;

Jules Massenet - "Meditation" din opera "Thais";

Camille Saint-Saens - Havanaise;

Remus Georgescu – „Toccata” din suita a II-a pentru pian solo;

Ciprian Porumbescu - Balada pentru vioară și pian;

Eugene Ysaÿe – Sonata pentru vioară solo nr. 6 op. 27;

Pablo de Sarasate - Fantezia pe teme din opera "Carmen";

Bela Bartok - 6 Dansuri românești.


Proiectul cultural "ROMANIA UNIVERSALIS" este menit a marca prezența și importanța culturii românești în ansamblul european, integrând câteva dintre cele mai valoroase și mai cunoscute creații aparținând compozitorilor români în contextul marii muzici de pe bătrânul continent. Pagini de inspirație folclorică românească de mare sensibilitate, semnate de George Enescu, Ciprian Porumbescu și Bela Bartok, sunt încadrate de lucrări muzicale din genuri și forme similare, aparținând celor mai ilustre nume ale istoriei muzicii europene și universale: Niccolo Paganini, Pablo de Sarasate, Camille Saint-Saens, Eugene Ysaÿe.

Violonista Diana Jipa este absolventă a Universității Naționale de Muzică din Bucureşti, la clasa de vioară a prof. Florin Croitoru. A susținut recitaluri în România, Grecia, Italia, Cehia, Irlanda, Germania, Rusia, Belgia, Olanda, Coreea de Sud. A reprezentat România în concertul organizat la Bruxelles cu ocazia semnării Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2005. A fost prezentă pe scena de concert la Festivalul Muzicii Româneşti - ediția a XVI-a, Iaşi, alături de Filarmonica “Moldova” din Iaşi în 2012, la Festivalul Internațional “George Enescu” - ediția a XVIII-a tot cu Filarmonica din Iaşi la Ateneul Roman, la Festivalul ”Paganiniana” din Genova – Italia, în 2007 pe Iperviolino.

Diana Jipa a debutat ca solistă la vârsta de zece ani, alături de Filarmonica din Braşov. Din 2007, a devenit o prezenţă constantă pe scena Filarmonicii din Iaşi. Printre alte filarmonici cu care a concertat se numără cele din Braşov, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Botoşani, Oradea, precum şi cu Cork Fleischmann Symphony Orchestra, Orchestra de Cameră “Unirea” din Focşani, Orchestra Medicilor "Ermil Nichifor”, Orchestrele Universității Nationale de Muzică din Bucureşti, sub bagheta dirijorilor Ilarion Ionescu-Galați, Dumitru Goia, Olivier Grangean, Gottfried Rabl, Theo Wolters, Vlad Agachi, Liviu Buiuc, Iosif Ion Prunner, Alexandru Ganea, Gabriel Bebeşelea, Mihail Agafiță, Romeo Rîmbu. S-a perfecționat cu profesorii Ṣtefan Gheorghiu, Wolfgang Marschner, Nataly M. Fichtengoltz, Petru Munteanu, Alexandru Gavrilovici, Sherban Lupu, Anatoly Resnikovsky, Rudolf Koelman, Isaac Schuldman, Krysztof Węgrzyn, Valeriu Rogacev. În prezent, în paralel cu activitatea concertistică, este cadru didactic al Şcolii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” din Bucureşti.

Născut la Galaţi în 1979, pianistul Ştefan Doniga a absolvit cursurile Universitatăţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, în decursul celor 5 ani de studii beneficiind de îndrumările maeştrilor Constantin Ionescu-Vovu, Viorica Rădoi, Oxana Corjos, Dan Grigore.

În ultimii ani Ştefan Doniga a susţinut recitaluri şi concerte pe scene din România, Luxemburg, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Austria, Slovacia, Norvegia, Coreea de Sud, Franţa, Polonia, Italia. Prezenţele sale scenice au fost reprezentate de apariţii solistice sau parteneriate camerale alături de nume marcante ale vieţii muzicale româneşti: violoncelistul Marin Cazacu, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, violoniştii Florin Croitoru şi Ştefan Horvath, sopranele Irina Iordăchescu, Iulia Isaev, Sorina Munteanu etc. În anul 2000 a reprezentat România la Primul Festival Balcanic al Tinerilor Pianişti de la Razgrad, Bulgaria, unde a primit Medalia Festivalului şi a participat, de asemenea, în cadrul a numeroase transmisiuni directe realizate de către Radiodifuziunea Română, fiind invitat să realizeze imprimări speciale alături de Orchestra de Cameră Radio.

Ştefan Doniga este singurul pianist român care a înregistrat integrala mazurcilor pentru pian de Alexandr Skriabin, o imprimare realizată în concert la Ateneul Român şi difuzată în repetate rânduri, prin intermediul Uniunii Europene de Radio, de către postul muzical de radio german WDR 3. În lunile august – octombrie 2008, tânărul pianist român a imprimat în premieră mondială un disc conţinând concertele numerele 2 şi 3 pentru pian şi orchestră de Serghei Bortkiewicz, înregistrări susţinute de către Institutul Olandez pentru Muzică şi realizate alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Janacek din Ostrava, aflată sub conducerea dirijorului David Pocelijn.

Activitatea discografică a lui Ştefan Doniga mai cuprinde un CD dedicat creaţiei compozitorului timişorean Remus Georgescu pe care apare în premieră varianta completă a Suitei a II-a pentru pian şi un disc realizat impreună cu cvartetul slovaco-finlandez “Tangazzi” cuprinzând lucrări de Astor Piazzolla. În domeniul muzical Ştefan Doniga desfăşoară o activitate amplă, alături de apariţiile scenice numărându-se susţinerea şi coordonarea organizării de cursuri de măiestrie în Austria, Cehia şi Coreea de Sud, realizarea unor cicluri de emisiuni de analiză muzicală pentru posturile culturale naţionale de radio şi televiziune, realizarea de ilustraţie muzicală pentru piese de teatru, regie tehnică de operă, conceperea de scenarii pentru spectacole de dans, publicarea de cărţi despre muzică şi arta coregrafică precum şi o bogată activitate managerială ce include înfiinţarea şi conducerea artistică timp de 8 ani a Filarmonicii din Giurgiu, înfiinţarea unei agenţii de impresariat artistic şi coordonarea a numeroase proiecte culturale în România şi peste hotare.