În câteva articole apărute recent în presa suedeză, Institutul Cultural Român de la Stockholm este lăudat pentru activitatea pe care o depune. Săptămânalul local Mitt i Södermalm din Stockholm, săptămânalul naţional Arbetaren şi cotidianul local Värmlands Folkblad din Karlstad sunt de comun acord asupra faptului că, prin programul său, Institutul Cultural Român de la Stockholm îmbunătăţeşte imaginea României şi îmbogăţeşte viaţa culturală suedeză, dându-i o dimensiune europeană.
Astfel, în ediţia sa din 24 aprilie, săptămânalul Mitt i Södermalm vorbeşte despre „ambiţiosul program” al ICR Stockholm, care „nuanţează veşnica imagine a României ca ţară săracă şi înapoiată”. De asemenea, evenimentele organizate de institut în săptămâna respectivă, cu participarea artistei Ligia Podorean-Ekström şi a autorilor de bandă desenată Veronica Solomon şi Matei Branea, sunt selecţionate de ziar în topul programelor culturale din Stockholm, la rubrica „Euro-cultură”.
„Institutul Cultural Român de la Stockholm este unul dintre organizatorii de evenimente culturale cei mai demni de admiraţie din Stockholm”, scrie redacţia culturală a săptămânalului Arbetaren, în ediţia din 16 mai. Totodată, ziarul recomandă seria de ecranizări după romane şi nuvele româneşti, organizată de institut în contextul participării României ca țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg în septembrie 2013. Seria debutează pe 23 mai cu filmul „Mănuși roșii” (2010) de Radu Gabrea, o ecranizare a romanului omonim de Eginald Schlattner.
Pe 17 mai, binecunoscutul scriitor Bengt Berg, membru al Parlamentului Suedez, comentează în cotidianul Värmlands Folkblad politica Suediei de export cultural. În contextul în care Suedia are un singur institut cultural, la Paris, Bengt Berg arată avantajele de a avea o întreagă reţea de institute culturale în străinătate, dând ca exemplu Institutul Cultural Român, cu cele 17 filiale ale sale. Cât despre ICR Stockholm, Bengt Berg scrie că acesta „este un loc plin de viaţă pentru cei care vor să ia parte la cultura românească de astăzi, fie că este vorba de literatură, film, artă, muzică sau de alte domenii”. Totodată, Bengt Berg mărturiseşte că vizitează des ICR Stockholm pentru a-şi „lărgi orizonturile şi a fi martor la felul în care o altă cultură europeană comunică percepţia sa asupra timpurilor pe care le trăim”. În acelaşi timp, Bengt Berg îi aminteşte pe „entuziaştii” care coordonează programele institutului de la Stockholm şi care „investesc eforturi şi energie în acest lucru vital numit cultură”, în ciuda bugetului redus semnificativ. Concluzia autorului este că „în această eră a globalizării, ar trebui investite mult mai multe resurse şi depus mai mult interes în schimburile culturale internaționale”.
Politica culturală actuală a României a mai fost subiectul unui articol, publicat pe 16 mai în Svenska Dagbladet, unul dintre cele mai importante cotidiene naţionale suedeze. Este vorba despre un interviu cu Mircea Cărtărescu realizat în urma vizitei acestuia la Stockholm, ca invitat al PEN Clubului suedez. Jurnalistul suedez aminteşte campania mediatică desfăşurată în ultima vreme în România împotriva lui Mircea Cărtărescu, pe care îl consideră a fi „unul dintre cei mai importanţi scriitori ai ţării sale, pomenit deseori drept candidat la Premiul Nobel.” Autorul interviului menţionează că „această campanie este urmarea unei reorientări a politicii culturale a României. Un limbaj cu o puternică coloratură naţionalistă, asemănătoare celei care domnea în timpul perioadei comuniste, s-a reinstalat în România. Mijloacele financiare acordate filialelor Institutului Cultural Român din întreaga lume au fost gâtuite. În schimb, se deschid filiale în România". La comentariile jurnalistului suedez, Mircea Cărtărescu subliniază că rolul institutului ar trebui să fie, de fapt, acela „de a lega contacte între artiştii români şi cei internaţionali, de a fi o punte către lume”.
