Galerii românești la ediția online a Festivalului de Artă Art Brussels 2020

Galeriile românești de artă contemporană 418Gallery și SUPRAINFINIT Gallery participă la cea de a 38-a ediție a Târgului de Artă Art Brussels, o ediție virtuală în premieră, care are loc pe pagina oficială și Facebook Art Brussels, până în 15 iunie 2020, sub denumirea de Art Brussels’ Gallery Viewer. Galeria românească CATINCA TABACARU GALLERY din New York, condusă de curatoarea de artă Catinca Tăbăcaru, este de asemenea prezentată în cadrul Art Brussels 2020.


În 2020, Galeriade artă 418Gallery (Cetate și München) prezintă lucrări ale artiștilor Diet SaylerVincențiu GrigorescuAdina Mocanu, grupate sub titlul „Minimalistic Expressions”, lucrări ale artiștilor Romul NuțiuEdo MurticAndrej Jemec, grupate în expunerea „Abstract Expressionism Behind the Iron Curtain”, dar și lucrări ale artiștilor Ștefan Radu CrețuAlbert KaanMaria BordeanuPetrică Ștefan, iar SUPRAINFINIT (București) prezintă lucrările artiștilor plastici Larisa Sitar și Indrikis Geldis.

Galeria de artăCATINCA TABACARU (New York) prezintă lucrări și performances ale artiștilor Rachel Monosov și Admire Kamudzengerer.

Diet Sayler (n. 1939, Timișoara, România) este una dintre figurile de frunte ale Neo-avangardei artistice românești din anii '60 / '70. Discursul său continuu de-a lungul anilor, corpul său consistent de lucrări, numeroasele publicații și apariții publice, originile sale din Europa de Est și rădăcinile germane, îl definesc ca personalitate puternică artistică a timpurilor noastre. Viziunea și cariera lui Diet Sayler se întind pe o perioadă de 6 decenii, iar lucrările sale de artă minimalistă au fost create folosind o varietate de materiale, cum ar fi pictura, instalația, fotografia, pictura murală.

Lucrările de artă ale lui Vincentiu Grigorescu (n. 1923, București - d. 2012, Castelnuovo Magra, Italia) din anii '70 explorează materialitatea pânzei și structurile sale interioare, completând abordarea abstractă geometrică a lui Diet Sayler.

Adina Mocanu (n. 1990, Valea Cireșului, România) este o tânără artistă emergentă, care lucrează în principal cu performance și videoclipuri; va prezenta video-performances care au o notă particulară de expresie minimalistă.

Toți cei 3 artiști au participat sau vor participa la Art Brussels. Expoziția Diet Sayler de la Art Brussels 2019, secțiunea Redescoperire, a avut un mare succes, primind ecouri până astăzi; Adina Mocanu a fost prezentată anul trecut în secțiunea video - SCREEN IT, cu filmul Infinite_Kisses; Vincentiu Grigorescu va fi prezentat în secțiunea Redescoperire la Art Brussels 2021, cu explorări pe straturi de pânză flexibile, Le Tele.

Romul Nuțiu (n. 1932, Bilbor – d. 2012 Timișoara) este principalul reprezentant al expresionismului abstract din România. A absolvit Institutul de Artă „Ion Andreescu” din Cluj; în 1958, a urmat cursurile de master ale prof. Alexandru Ciucurencu la Institutul de Artă din București, iar din 1958 până la sfârșitul vieții, Nuțiu a rămas și a lucrat la Timișoara, unde a predat la Institutul de Artă.

Tendința sa pentru jocuri experimentale rupe limitele pânzei, creând instalații care arată ca picturi în spațiu; vizează, de asemenea, integrarea obiectelor în planul tabloului. Complexitatea operei sale este un dialog continuu între aparență și „dincolo de aparență”, iar artistul găsește întotdeauna o soluție potrivită pentru această provocare.

La sfârșitul anilor ’60, Nuțiu a dezvoltat o nouă tehnică, pe care ulterior a numit-o „experiența acvatică”, o nouă formă de expresionism abstract / pictură de acțiune exemplificată în seria de lucrări „Universul dinamic”.

Edo Murtic (1921-2005) a studiat la Academia de Arte Plastice din Zagreb, cu profesorul Ljubo Babić; mai târziu, a urmat școala de artă a lui Petar Dobrović la Belgrad.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost implicat ca partizan în rezistența antifascistă; în acest timp a realizat numeroase desene cu o valoare documentară și artistică ridicată.

Între 1951-1952, Murtic a călătorit în SUA, unde i-a cunoscut personal pe Jackson Pollock, De Kooning, Richard Diebenkorn, James Brooks și alți artiști americani. În acea perioadă a creat ciclul „Experience of America”. În 1958, a participat la XXIX Bienala de la Veneția și la Documenta la Kassel. În 1960, Murtic a primit Premiul Marzotto și Medalia de Aur a președintelui italian la Pittura Città di Faenza. Artisul a participat în 1965 la cea de-a 7-a Bienală de Tokyo și în 1967 la IX Bienala São Paulo. În 1972, Edo Murtic a primit placa de argint a Papei Ioan VI la Roma. El a primit, de asemenea, Premiul Internazionale di Grafica Do Forni și medalia primarului din Veneția. Ministerul Culturii din Franța i-a acordat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres.

Gestul energic, colorismul puternic și vitalitatea generală a ciclului „Experience of America” au anunțat o paradigmă estetică pe care Murtić o va dezvolta în continuare în anii ‘60 în compoziții abstracte monumentale în idiomul său de marcă. În anii ‘50, stilul său era mai aproape de neformele de artă și tachisme - variantele europene ale expresionismului abstract. Tocmai acest tip de pictură, bogat în dinamism pictural, i-a adus primul său succes în străinătate și l-a confirmat ca artist relevant internațional. ” Branko Franceschi, director al Virtual Museum of Avant-garde Art.

Andrej Jemec (n. 1934, Liubliana, Slovenia) este un artist vizual reprezentativ al expresionismului abstract, multipremiat pentru bogata sa activitate artistică și pedagogică. Prin analiza artistică sistematică și treptată a lumii obiectelor, Jemec a realizat că libertatea picturii poate fi obținută prin abandonarea artistului în fața potențialelor de expresie și prin eliberarea imaginii de toate angajamentele în transmiterea conținutului narativ, afișându-și convingerile sale artistice despre lumină ca problemă centrală a picturii. Aceasta a însemnat o întoarcere de la conceptul modernist al compoziției decentralizate la tradițional, lumina fiind pentru artist sinonimă cu libertatea picturii, obținând-o prin mijloace picturale, fără obstacole de orice structură impusă, ideologică sau creativă.

Lucrările lui Ștefan Radu Crețu (n. 1983) subliniază obsesia progresului, fuziunea dintre natură și tehnologie, care par să fie din ce în ce mai mult scopul final al omenirii. Tehnologia este considerată de el o forță care are în zilele noastre cel mai mare impact asupra vieții oamenilor. Artistul aspiră la întoarcerea la natură, ceea ce reflectă mai mult o sugestie de simplitate în elementele vieții de zi cu zi. Recunoaștem operele de artă ale lui Ștefan Crețu ca bi- sau tridimensionale, cu volume diferite și interpretări abstracte ale diferitelor specii din evoluția lumii noastre.

Albert Kaan (n. 1993, România) este un artist vizual care trăiește și lucrează în București. Discursul său artistic este puternic legat de experiențele sale urbane: combină materiale industriale, cum ar fi fierul și gudronul, cu modele mai tradiționale de lut, tencuială sau cărbune pentru a crea structuri spațiale de dimensiuni generoase, care pot fi la fel de bine expuse în aer liber, în grădini și parcuri sau în interior, în cuburi albe sau în spații industriale. De asemenea, amestecă sunete și proiecții video cu structuri industriale, creând efecte spectaculoase în spectacolele live. Albert Kaan explorează experiențele mentale și senzoriale obișnuite și le transferă în materie. Prin reducerea formală și geometria simplificată, artistul extrage esențialul din haosul senzorial.

Maria Bordeanu (n. 1982, București) este absolventă a Universității Naționale de Artă București și a unui Master în Arte Plastice, specializarea Pictură, la aceeași universitate. Picturile ei figurative se concentrează pe detalii ale maeștrilor vechi și ale modei contemporane cu un ochi foarte analitic și o tehnică bună. În lucrările ei, detaliul devine subiect.

Petrică Ștefan (n. 1988, Reșița) este un tânăr pictor absolvent de Masterat în pictură la Universitatea de Vest din Timișoara. Pictura sa evoluează după anumite reguli impuse de artist. A studiat cu Cristian Sida, artist abstract care a fost asistent de atelier al lui Romul Nuțiu. Petrică Ștefan continuă practica sa și o transformă în propria sa manieră de a picta, căutând mereu noi modalități de exprimare a ideilor. Lucrările sale pot fi recunoscute cu ușurință după câteva elemente distinctive: mici pete de culoare vibrate juxtapuse pe linii paralele riguroase și repetitive, desenate pe suprafețe de mari dimensiuni. Fundalurile sale sunt pictate în culori deschise, aeriene, care amintesc de detaliile cerului pictate de maeștrii peisajului. Folosește vopsea mixtă, acrilică sau ulei, combinată cu un desen riguros în cerneală.

418Gallery a fost înființată în 2008, în România de dr. Joana Grevers, istoric de artă de origine română, iar din 2017, sediul galeriei este la Cetate – prima galerie română din mediul rural.

Spațiul arhitectural generos de la Cetate este o potrivire ideală pentru tinerii artiști emergenți care lucrează la scară largă. Încă de la început, galeria a fost dedicată studiului avangardei românești și est-europene din anii șaizeci și șaptezeci: Romul Nuțiu, Diet Sayler, Vincentiu Grigorescu. Galeria consideră expresionismul abstract din spatele Cortinei de Fier ca fiind una dintre cele mai interesante și relevante dezvoltări artistice postbelice din punct de vedere istoric. Prin urmare, pe lângă artistul român Romul Nuțiu, galeria îi reprezintă și pe Edo Murtic și Andrej Jemec, care erau deja pe această cale la sfârșitul anilor ‘50.

Din 2008, 418 Gallery și Fundația Joana Grevers organizează în fiecare vară Rezidența Cetate Arts Danube, un atelier pentru artiști români și internaționali. Atelierele oferă o oportunitate excelentă pentru tinerii artiști din România și din întreaga Europă de a întâlni și de a crea legături: Constantin Luser, Ștefan Papco, Ignazio Mortellaro, Maggie Michael, Simon Iurino, Vikenti Komitski și alții.

Începând cu 2017, s-a înființat o filială în Munchen, unde sunt depozitate majoritatea lucrărilor și pot fi vizualizate.

Indrikis GELZIS (n. 1988, Riga, Letonia) a absolvit masteratul în comunicare vizuală al Academiei de Artă din Letonia (2014) și a absolvit Hoger Instituut voor Schone Kunsten HISK / Institutul Superior de Arte Plastice din Gent, Belgia (2016). Expoziții individuale recente: ”Nightball effect” la King’s Leap Projects, New York, USA; ”The Man in the Moon” la Belenius Gallery, Stockholm, Suedia; ”Skeleton of The Wind” la SUPRAINFINIT Gallery, România, București; ”Between the Sheets” la CINNNAMON, Rotterdam, Olanda. Expoziții de grup recente: ”Doors of Paradise” la Union Pacific London, ”Superposition” la Joshua Liner Gallery, New York, SUA; ”Heavy Metal” la Jerome Pauchant, Paris, France; Wholesome Environment la Lundgren Gallery în Palma, Spania și altele.

Sculpturile de perete ale lui Indrikis se regăsesc într-un mod constant flirtant cu statistici grafice, care acoperă societatea în ansamblu, permit compararea și contrastarea observațiilor sociale și, ca urmare, fac posibilă tragerea de concluzii și realizarea de predicții. Prin proiectarea acestor modele, care marchează și contururile cartografice, ele servesc ca fenomenologie locală derivată din structurile sociale globale. Incarnând aceste sculpturi metalice liniare cu fragmente de țesătură, ele comunică cu limbajul sau gesturile corpului lor, înfățișând emoțiile și funcția, activitatea fizică sau postura. Drept urmare, aceste cifre abstractizate fără cap reflectă structura sau realitatea independentă a minții, care atestă un proces programat, care duce la o situație mecanică sau zilnică.

Larisa SITAR (n. 1984) locuiește și lucrează în București. A absolvit Departamentul de Fotografie și Imagine în Mișcare la Universitatea Națională de Arte din București în 2008 și un master la aceeași universitate în 2010. În 2019 este unul dintre artiștii rezidenți la WIELS Contemporary Art Center, Bruxelles.

În lucrarea ei investighează probleme legate de moștenirea culturală, valorile societății, identitatea națională, memoria și nostalgia, folosind diferite suporturi (fotografie, video, instalare, desen, obiect). Expozițiile de grup selectate includ: „Amintirea peisajului”, Muzeul Național de Artă Contemporană București (2018); „Romanian Art Now”, Suprainfinit Gallery, București (2018); „Cetatea Solitudinii din lemnul sfânt al zgomotului etern”, spectacol de duo în dialog cu Roman Štëtina, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2016); „Inventarea Adevărului”. „Despre ficțiune și realitate”, participarea națională românească la cea de-a 56-a expoziție internațională de artă - La Biennale di Venezia (2015); „Care Crisis”, Galeria Futura, Praga (2012); Premiul „Essl Art CEE”, Expoziții câștigătoare, Muzeul Essl, Klosterneuburg / Viena (2011); Expoziție nominalizată la „Premiul Start Point”, GASK, Kutná Hora și galeria NTK, Praga (2010).

Galeria SUPRAINFINIT dezvoltă un program care evidențiază artiști români și internaționali, emergenți și aflați la jumătatea carierei. După ce și-a extins recent cadrul curatorial cu SEQUENCE - un proiect de vitrină și SALTMINE - o expoziție temporară și un program de performance sub spațiul principal, galeria încearcă să se angajeze într-o abordare multistratificată a contextelor și conținutului artistic. SUPRAINFINIT anunță numele unui univers plural și utopic creat de colectivul de artiști Apparatus 22 - un colectiv de artă transdisciplinar fondat în București în ianuarie 2011 de către actualii membri – Erika Olea, Maria Fărcaș, Dragos Olea, împreună cu Ioana Nemeș – colectiv de artă care, din 2015, lucrează între București și Bruxelles. Galeria SUPRAINFINIT a fost fondată de Suzana Vasilescu în septembrie 2015 și este în prezent condusă în parteneriat cu curatorul independent Cristina Vasilescu.

Cu o reputaţie de leader european în experimentarea celor mai îndrăzneţe forme de expresie artistică pe piaţa artei contemporane, Art Brussels este locul de întâlnire a artiștilor consacrați, care se bucură de o solidă reputație internaţională, dar și a celor tineri, aflați la început de drum şi carieră. Alături de Târgul de Artă de la Köln, Art Brussels este una dintre cele mai cunoscute manifestări internaționale dedicate artelor vizuale din Europa.

Colaborarea ICR Bruxelles cu Art Brussels este de lungă durată și a crescut foarte mult în ultimii trei ani. ICR Bruxelles a susținut, în 2012, participarea Galeriei Plan B la Târgul de Artă Art Brussels cu artiștii Ioana Bătrânu, Belu-Simion Făinaru, Adrian Ghenie, Ciprian Mureşan, Navid Nuur, Miklos Onucşan şi Şerban Savu. În 2018, Reprezentanța a susținut participarea galeriei EASTWARDS PROSPECTUS la Art Brussels, iar în 2019 a susținut participarea galeriilor 418Gallery și IVAN GALLERY și a anunțat participarea galeriei CATINCA TABACARU. Institutul Cultural Român a susținut participarea galeriei Gaep (EASTWARDS PROSPECTUS până la finele anului 2018).

Cunoscut ca unul dintre cele mai mari târguri de artă contemporană din Europa, cu peste 30 000 de vizitatori anual, 180 de galerii din întreaga lume și peste 2000 de artişti consacrați pe plan internațional sau tinere talente, reuniți în cele trei secțiuni internaționale, DISCOVERY, PRIME și REDISCOVERY și expozițiile Solo ale târgului, Art Brussels rămâne unul dintre târgurile „must see” din Europa.

Proiectul se încadrează în strategia ICR Bruxelles de promovare a artei contemporane românești și a artiștilor plastici în Benelux.