Vă recomandăm lectura unui amplu articol dedicat filmelor lui Radu Jude, apărut în cel mai nou număr (2/2020) al revistei „EKRANY”. Autorul textului este Paweł Biliński.
Vă invităm la lectura unui fragment:
Radu Jude. Reconstrucții
„Chiar dacă de la triumful în festival al
filmelor Moartea domnului Lăzărescu
(2005), de Cristi Puiu, și 4 luni, 3
săptămâni și 2 zile (2007), al lui Cristian Mungiu au trecut peste
cincisprezece ani, cinematografia românească nu încetează să ne uimească prin
forma sa artistică, permanent confirmată de numeroasele distincții obținute la
festivaluri. În decursul ultimilor zece ani, unul dintre personajele principale
ale cinematografiei românești a devenit Radu Jude, creatorul cu cea mai diversă
filmografie dintre regizorii din România. (…)
Competențele vaste ale lui Jude își găsesc
reflectarea pe ecran, căci pentru regizorul român, filmul este ceva mai mult
decât un mod de a povesti istoria. Este o platformă care-i slujește artistului
în reflecția asupra limitelor realismului în cinema și un instrument care-l
ajută să analizeze mecanismele apariției prejudecăților xenofobe, de care în
mare măsură au fost responsabili, printre altele, cei aflați la putere – atât la
nivel local (boierul din Aferim!),
cât și la nivel de stat (Antonescu în ultimele filme ale lui Jude). Cu toate
acestea, finalurile deschise ale anumitor filme ne sugerează că, în loc să ne
propună răspunsuri de-a gata, Jude preferă înmulțirea întrebărilor. Judecând
după reacțiile furioase ale celor care numesc operele regizorului „antiromânești”
– întrebările sunt necesare și mereu actuale. Chiar și pentru spectatorii din
afara României.”
Vă invităm pe pagina revistei EKRANY.
