- 22 November 2016
- Etichete Lettre Internationale ICR Revista Lettre
A apărut un nou număr al revistei Lettre Internationale, editată de Institutul Cultural Român.
SUMAR Nr. 99
DIALOG Heike Brunkhorst și Roman Herzog - Letizia Battaglia: Ochi și suflet
Adam Tooze - Când îl iubeam pe Mussolini
Dorin Bălteanu - „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de boală"
Dan Ciachir - Și noaptea asta va trece
Guillemette Crouzet - Britanicii și inventarea Orientului Mijlociu
Adrian Mac Liman - Creștini pe tărâmurile Orientului
James Romm - Marea operațiune de salvare din Timbuktu
Fabio Stassi - Mic jurnal din Lampedusa
Mircea Coșea - Nu numai copiii spun lucruri trăsnite
Paul Krugman - Banii: Noua și curajoasa incertitudine a lui Mervyn King
DIALOG Tudor Petcu - Jean Lauxerois: Tentația ortodoxiei
Ion Vianu - Despre necesitatea și urgența Păcii
Tim Crane - Vrăjit: Gândirea și viața lui Wittgenstein
Edward Mendelson - În miezul evului digital
Rodica Binder - Globalizarea și arcanele populismului
DIALOG Heinz-Norbert Jocks - Peter Handke: Despre libertatea drumeției
Miruna Fulgeanu - Despre coincidență în poezia și filmul lui Humphrey Jennings
Stephen Greenblatt - Cum trăiește Shakespeare în ziua de azi
Alan Brownjohn - D'après Shakespeare: Sonete
Alex Ștefănescu - Eminescu recitit
Roxana Bauduin - La sud de Sahara, un teritoriu literar al neliniștii
Evgheni Vodolazkin - Aviatorul
Francesc Miralles - O mare de ceață
Constantin Abăluță - Salutări din spațiu și din timp
John Williams - Augustus
Jean-Louis Schlegel - Pasiunea pentru imagini
Vladimir Bulat - Copiii lui Luc Tuymans
Iolanda Malamen - Formă, fluiditate, tumult
Adrian Mihalache - Umbre, refracții, vârtejuri
DIALOG Emilia Cernăianu - Grigore Ghyka: „Prefer să nu am absolut nimic decât să am ceva urât"
Fintan O'Toole - Oedipe la Royal Opera House
Julian Johnson - Opera electrică a domnului Bloom
Laurence Cossé - Marea Arcă
Tudor Banus - Marea Arcă: arhitectură-spectacol și beton blestemat
Mariana Croitoru - Duiliu Marcu: Arhitectura românească în context internațional
Monica Mateescu - Expoziția Universală de la Paris din 1937
***
La peste optzeci de ani ai ei, Letizia Battaglia mai încearcă încă să lase noilor generații o lume mai bună. A fost o rebelă care a evadat din mediul sufocant al unei căsătorii tradiționale, s-a instruit singură, devenind un artist fotograf de renume și un militant responsabil. Ca martor al timpurilor ei, ea ne poartă de-a lungul istoriei Siciliei, marcate de încrengăturile complicate ale Mafiei. Tot în peisajul italian rămânem cu Adam Tooze, care ne readuce în amintire modul pozitiv în care era privit regimul lui Mussolini în anii 1920, mai ales în SUA. Dinamismul economic și energia modernizatoare nu puteau să fie decât bine privite din perspectiva pragmatismului american. Mai mult, fasciștii lui Mussolini erau deschiși spre nou, sprijineau arta modernă, de aceea păreau frecventabili. Perspectiva de astăzi ne ajută să înțelegem cum se intersectau liniile de forță de alaltăieri.
Împăratul Franz Josef a spus odată că Băile Herculane ar fi cea mai frumoasă stațiune balneară (spa, am zice noi) din Europa. A contribuit și el la asta, înfrumusețând-o prin construcții de amploare imperială. Ulterior, stațiunea a decăzut până la ruinare, dar de câțiva ani dă semne de revenire. Dorin Bălteanu trasează cu precizie și farmec tabloul unor locuri care nu numai că te delectează, dar te vindecă și te inspiră.
În vremurile dinainte de 1989 repartiția guvernamentală era uneori privită ca o legare de glie, în sate îndepărtate. Dan Ciachir evocă în mod poetic „exilul" său într-un sat din Delta Dunării. Acolo a suferit ruptura de viața culturală a capitalei, dar a știut să-și transforme frustrările în experiențe îmbogățitoare.
Orientul Mijlociu este acum în atenția tuturor. Cu atât mai interesant este demersul lui Guillemette Crouzet, care arată că respectivul concept geopolitic a fost elaborat de administrația Indiei, ca zonă tampon pentru apărarea posesiunilor britanice orientale. Tot Orientul Mijlociu este în atenția lui Adrian Mac Liman, care se concentrază asupra comunităților creștine de acolo, supuse agresiunilor musulmanilor fanatizați. Nu este de mirare că acestea preferă răul cel mai mic, reprezentat de vechiul regim al lui Assad, care, dacă nu le acorda libertatea, le asigura măcar securitatea. Fanatismul musulman îl preocupă și pe James Romm, care evocă distrugerile lipsite de noimă asupra moștenirii culturale (islamice, în mare măsură) de la Timbuktu. Modul în care anumite manuscrise au fost salvate și duse la Bamako arată devotamentul cultural al celor luminați. Fabio Stassi descrie situația imigranților ajunși în insula Lampedusa. Este interesat îndeosebi de copii, pe care-i privește cu speranță, ei fiind cei mai în măsură de a se adapta într-o cultură nouă, nu pierzându-și identitatea, ci reconfigurând-o. Numai cultura poate opera deschideri în fortăreața identitară.
În secțiunea economică, prezentăm două articole impregnate de umor amar. Mircea Coșea ironizează propunerea extravagantă, dar tentantă, a lui Rutger Bregman, de a se renunța la sistemul complicat de gestionare a asigurărilor sociale (realizându-se astfel considerabile economii), pentru a-l înlocui cu distribuția nediferențiată a ajutoarelor bănești întregului popor. Similar, Paul Krugman pune în lumină contrastul dintre criticile curajoase și virulente ale politicilor economice, formulate de Mervyn King (fost guvernator al Băncii Angliei) și soluțiile lipsite de noutate pe care acesta le propune.
Marele suflu al revenirii sentimentului religios nu adie doar în zona islamului, ci și în aceea a creștinismului. Filosoful Jean Lauxerois ne împărtășește revelația pe care a avut-o în contact cu credința ortodoxă trăită cu fervoare în România. Reflecțiile sale privind fenomenologia icoanei ortodoxe se întâlnesc cu cele ale lui Jean-Louis Schlegel, care examinează iconoclasmul sub diferitele lui forme, inclusiv cea a non-figurativismului promovat de avangarda istorică. Trăind sub semnul apocalipsului, spune Ion Vianu, este imperios necesar să căutăm în gândirea creștină soluția pentru o Pax Christiana, „care nu se lasă construită decât prin coexistența unui învingător cu un înfrânt". Altfel, ne amenință tentația populismului, așa cum arată Rodica Binder, care examinează originile dubioase ale conceptului și arată cum acesta poate conduce la o periculoasă închidere identitară, de tipul „Europa europenilor!".
Nu întâmplător am alăturat articolul lui Tim Crane despre Wittgenstein de cel al lui Edward Mendelson despre impactul antropologic al tehnologiei informației și comunicației. Filosofia lui Wittgenstein, care și-a proclamat țelul de a depăși orice reflecție filosofică, ne ajută să înțelegem în mod critic modul în care natura umană însăși se schimbă în urma practicilor digitale, în pofida locului comun, conform căruia ea ar rămâne mereu aceeași, în orice spațiu și timp.
Reflecțiile asupra literaturii cuprind o filosofie a drumeției ca metodă de a stimula procesul de creației, datorată lui Peter Handke; o examinare a conceptului de „coincidență" în creația literară și cinematografică a lui Humphrey Jennings, datorată Mirunei Fulgeanu; un studiu pertinent despre actualitatea lui Shakespeare, al lui Stephen Greenblatt. Aniversarea nașterii și morții marelui bard a prilejuit o serie de exerciții literare pasionante, cum sunt sonetele inspirate de cele ale lui Shakespeare, pe care Alan Brownjohn ni le-a oferit cu generozitate. Punerea în oglindă a originalului și a traducerii potențează semnificația acestor prețioase podoabe poetice. Efectul este amplificat prin alăturarea de „recitirile" lui Alex Ștefănescu a poeziilor așa-zis „ușoare" ale lui Eminescu, care au fost devalorizate prin transpunerea în romanțe. Roxana Bauduin ne poartă pe terenul (încă) exotic al literaturii din zona subsahariană a Africii. Fragmentele din „Biblioteca Lettre" sunt alese astfel încât să stimuleze interesul cititorilor pentru textele integrale, cu toate valoroase. Doar nuvela delicat proustiană a lui Constantin Abăluță, de sine stătătoare, a fost scrisă special pentru revista noastră.
Vladimir Bulat analizează școala de pictură de la Cluj, a cărei figură tutelară pare a fi importantul artist plastic contemporan Luc Tymans. Autorul dezvăluie cu acuitate resorturile succesului comercial eclatant al unora dintre membrii acestei școli, ca Adrian Ghenie. Iolanda Malamen și Adrian Mihalache prezintă creația Paulei Barbu, ale cărei lucrări sunt reproduse pe copertele revistei. Grigore Ghyka împărtășește Emiliei Cernăianu pasiunea sa irezistibilă pentru operele de artă, din care a rezultat nu doar colecția proprie, ci și cariera pe care a făcut-o la instituții de prestigiu cum ar fi Christie's sau Sotheby's.
Opera Oedipe a lui Enescu, una dintre marile lucrări muzicale din secolul al XX-lea, este readusă în actualitate de montarea de mare succes de la Covent Garden, discutată în detaliu de Fintan O'Toole, cu referire la compozitorul și muzicologul Pascal Bentoiu. Un foarte interesant studiu al lui Julian Johnson ne atrage atenția asupra modului în care este valorificat zgomotul în muzica, dar și în literatura contemporană.
Povestea fascinantă a construcției Marii Arce din cartierul Défense de la Paris ne este relatată printr-o narațiune subtil romanțată de romanciera Laurence Cossé și prin analiza critică, lucidă și necruțătoare, a lui Tudor Banus. Lor le-am alăturat studiul aprofundat al Marianei Croitoru, care îl pune pe Duiliu Marcu, autor al atâtor clădiri prestigioase, în peisajul internațional al arhitecturii contemporane, într-un loc de cinste.
Adrian Mihalache
***
Informații suplimentare:
Prețul revistei: 10 lei. Pentru comenzi și abonamente: carmen.neagu@icr.ro, tel. 0317 10 06 45; 0317 10 06 46
