A apărut numărul din această toamnă al revistei „Herito”, care
are ca temă Dunărea.
Dunărea nu este numai cel mai lung fluviu al Europei, care trece
prin zece țări, ci, înainte de toate, un păstrător monumental al memoriei:
istorice, colective, culturale. În apele ei se reflectă istoria Europei, din
vremurile antice, când Dunărea a constituit granița de nord a Imperiului Roman,
trecând prin perioada dramatică a celui de-Al Doilea Război Mondial și până
astăzi, când reușim cu o dificultate tot mai mare să țesem o narațiune comună,
europeană despre Dunăre, mai des divizând decât unind. Pentru Claudio Magris,
Dunărea este simbolul vieții, al morții și dispariției, de aceea „Herito” își
asumă misiunea dificilă de a readuce în memorie locuri uitate sau care nu mai
există, precum insula Ada Kaleh, și caută răspunsuri la întrebări: oare Dunărea
mai este în continuare un bun comun european, oare țările dunărene își mai au
propria lor Dunăre, dar nu doar în imnuri? Oare mai e adevărat că ce se
întâmplă la izvoarele fluviului influențează evenimente de la vărsarea lui?
Vorbind despre Dunăre, ne gândim în continuare la Europa sau doar la fragmente
ale ei?
Printre autorii care au contribuit la „Herito Dunărea” se numără reputați intelectuali polonezi și străini: Emil Brix, Csaba G. Kiss, Daniel Warmuz, Zbigniew Machej, Michał Jurecki, Wojciech Stanisławski, Patrick Leigh Fermor, Teresa Worowska, Adam Krzemiński. Un text special din România vine de la dr. Silvana Rachieru, iar printre materialele fotografice se află lucrări semnate de fotograful român, Nicu Ilfoveanu.
Adam Krzemiński este jurnalist și publicist. A studiat
germanistica la Universitățile din Varșovia și Leipzig. Din 1973 este
colaborator permanent al revistei „Polityka”, scrie, de asemenea, pentru „Die
Zeit”, „Der Speigel”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. A primit numeroase
decorații și distincții europene, printre care Medalia Goethe (1993), Premiul
PEN Clubului Polonez (1999), Premiul Universității Europene Viadrina, Frankfurt
pe Odra (2006).