A apărut numărul de toamnă al revistei Herito dedicat Dunării

A apărut numărul din această toamnă al revistei „Herito”, care are ca temă Dunărea.


Dunărea nu este numai cel mai lung fluviu al Europei, care trece prin zece țări, ci, înainte de toate, un păstrător monumental al memoriei: istorice, colective, culturale. În apele ei se reflectă istoria Europei, din vremurile antice, când Dunărea a constituit granița de nord a Imperiului Roman, trecând prin perioada dramatică a celui de-Al Doilea Război Mondial și până astăzi, când reușim cu o dificultate tot mai mare să țesem o narațiune comună, europeană despre Dunăre, mai des divizând decât unind. Pentru Claudio Magris, Dunărea este simbolul vieții, al morții și dispariției, de aceea „Herito” își asumă misiunea dificilă de a readuce în memorie locuri uitate sau care nu mai există, precum insula Ada Kaleh, și caută răspunsuri la întrebări: oare Dunărea mai este în continuare un bun comun european, oare țările dunărene își mai au propria lor Dunăre, dar nu doar în imnuri? Oare mai e adevărat că ce se întâmplă la izvoarele fluviului influențează evenimente de la vărsarea lui? Vorbind despre Dunăre, ne gândim în continuare la Europa sau doar la fragmente ale ei?

Printre autorii care au contribuit la „Herito Dunărea” se numără reputați intelectuali polonezi și străini: Emil Brix, Csaba G. Kiss, Daniel Warmuz, Zbigniew Machej, Michał Jurecki, Wojciech Stanisławski, Patrick Leigh Fermor, Teresa Worowska, Adam Krzemiński. Un text special din România vine de la dr. Silvana Rachieru, iar printre materialele fotografice se află lucrări semnate de fotograful român, Nicu Ilfoveanu.

Adam Krzemiński este jurnalist și publicist. A studiat germanistica la Universitățile din Varșovia și Leipzig. Din 1973 este colaborator permanent al revistei „Polityka”, scrie, de asemenea, pentru „Die Zeit”, „Der Speigel”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. A primit numeroase decorații și distincții europene, printre care Medalia Goethe (1993), Premiul PEN Clubului Polonez (1999), Premiul Universității Europene Viadrina, Frankfurt pe Odra (2006).